PARTICULARIITĂŢILE DEZVOLTĂRII APTITUDINII MOTRICE VITEZA ÎN JOCUL DE FOTBAL SPECIFICE VÂRSTEI 16-18 ANI

run3

Antrenamentul sportiv reprezintă „tehnologia” sau ansamblul de măsuri privind dezvoltarea capacităţii de performanţă, sprijinit de date ştiinţifice, multe dintre măsuri constituind un adevărat aparat axiomatic. Dirijarea acestuia implicând o pregătire temeinică a antrenorilor şi o cunoaştere fără abateri a întregului ansamblu ştiinţific.

Pregătirea fizică  reprezintă componenta antrenamentului sportiv ce asigură realizarea, la indici superiori, a parametrilor tuturor celorlalte componente ale antrenamentului sportiv.

„Viteza în înţelesul cel mai larg, reprezintă capacitatea omului de a efectua mişcările întrun timp cât mai scurt. Există autori care numesc viteza „iuţeală” sau „rapiditate”, dar în definirea termenilor nu există deosebiri semnificative.” [1]

„În cazul factorului biologic de natură nervoasă – factorul periferic muscular – reprezentative sunt următoarele elemente:

  • tipul de fibre musculare;
  • forţa musculară;
  • surse de energie;
  • elasticitatea, întinderea şi relaxarea musculară;
  • starea de încălzire;
  • oboseala;
  • sexul;
  • vârsta.” [2]

Ereditatea este un alt factor cu o contribuţie importantă în manifestarea vitezei. Aceasta influenţează decisiv mobilitatea proceselor nervoase. Viteza este o capacitate motrică puternic condiţionată genetic, cu un coeficient de heritabilitate de 0,90.

Printre factorii ce condiţionează viteza se numără şi forţa şi rezistenţa musculară.

„În cadrul jocului de fotbal, formele de manifestare ale vitezei sunt:

  1. Forme elementare:
  • viteza de reacţie (viteza de bază sau pură);
  • viteza de execuţie (viteza unei miscari singulare);
  • viteza de repetiţie (frecvenţa mişcarilor).
  1. Forme combinate:
  • viteza de accelerare;
  • viteza de deplasare.
  1. Viteza in regimul altor capacităţi motrice:
  • viteza in regim de forţă (detentă);
  • viteza in regim de rezistenţă;
  • viteza in regimul capacităţilor coordinative specifice şi nespecifice (indemanare).
  1. Viteza de joc:
  • viteza de transmitere a mingii;
  • viteza de realizare a acţiunilor tactice de atac şi aparare în contextul orientării în spaţiu;
  • viteza de realizare a dinamicii şi elasticităţii sistemului de joc utilizat.” [3]

„Organismul uman nu poate suporta un efort maxim decât între 6-8 sec.. În acest context, în jocul de fotbal, cele mai importante indicaţii metodice pentru antrenamentul de viteză sunt:

  • exerciţiile să se asemene cu mişcările specific execuţiilor tehnice;
  • intensitatea exerciţiului va trebui să atingă nivelul între 80-100% din posibilităţile maxime;
  • durata exerciţiului va fi în funcţie de modul de manifestare al vitezei, la fel şi distanţa;
  • pauzele sunt optime până la refacerea completă;
  • amploarea exerciţiului pentru viteze maxime şi forţă-viteză este de 5-10 repetări pe unitate de antrenament;
  • toate antrenamentele de viteza se desfăşoară după o bună încălzire şi pe un fond de odihnă.” [4]

run1

Metode pentru dezvoltarea vitezei:

Dragnea A., (1996), clasifică metodele pentru dezvoltarea vitezei, astfel:

  • Metode pentru dezvoltarea vitezei de reacţie simplă:
  • metoda repetărilor (globală şi pe părţi);
  • metoda întrecerii;
  • metoda senzoriomotrică de dezvoltare a capacităţii perceperii timpului.
  • Metode pentru dezvoltarea vitezei de reacţie complexă:
  • metoda repetărilor cu reacţii la obiective de mişcare;
  • metoda jocului;
  • metoda întrecerii.
  • Metode pentru dezcvoltarea vitezei de execuţie:
  • metoda repetărilor în tempo maxim pe părţi;
  • metoda repetărilor globală;
  • metoda jocului;
  • metoda întrecerii.
  • Metode pentru dezvoltarea vitezei de repetiţie:
  • metoda repetării în tempo maxim;
  • metoda repetării în tempouri alternate;
  • metoda jocului;
  • metoda întrecerii.

run5

Formele de manifestare ale vitezei:

  • Viteza de reacţie – sau starea de latenţă se măsoară prin timpul scurs între momentul aplicării stimulului şi momentul declanşării răspunsului motor adecvat.
  • Viteza de execuţie – sau viteza maximă, se măsoară prin timpul scurs între momentul încheierii unei mişcări singulare.
  • Viteza de repetiţie – sau frecvenţa mişcărilor, priveşte mişcările ciclice şi reprezintă capacitatea de a putea executa un număr de mişcări identice, într-un timp cât mai scurt. Se măsoară prin numărul mişcărilor efectuate într-un timp dat.
  • Viteza de accelerare – este o formă combinată de manifestare a vitezei şi reprezintă aptitudinea de a dezvolta viteza până la limită, pentru individul respectiv, într-un timp cât mai scurt.
  • Viteza de deplasare – ca de altfel şi viteza de accelerare, este o formă combinată de manifestare a vitezei implicând şi alţi factori:
  • lungimea pasului de alergare;
  • raportul optim între frecvenţă şi lungimea pasului;
  • tehnica pasului de alergare, în speţă a pasului lansat de viteză.

„Dintre toate calităţile motrice, viteza este cel mai puţin perfectibilă, depinzând, în primul rând, de procesele nervoase înnăscute la jucători; pe de altă parte, ea trebuie să ţină pasul cu forţa şi rezistenţa, care sunt perfectibile, dar şi cu stereotipurile dinamice în continuă apariţie şi noutate, aceste elemente contribuind la frânarea dezvoltării vitezei” [5]

Particularităţi de creştere şi dezvoltare ale juniorilor 16-18 ani şi valorificarea lor în antrenamentul sportiv şi în jocul de fotbal

Consideraţii generale:

  • la această grupa de vârstă, se lucrează în condiţii de joc, cu adversari activi;
  • grupele vor fi constituite din 22 jucători;
  • 30% din timp se alocă pregătirii fizice;
  • 30% din timp se alocă deprinderilor de ordin tehnico-tactic;
  • 30% pentru deprinderi de ordin psihologic;
  • 5% pentru deprinderi teoretice;
  • 5% biologic (refacere + recuperare);
  • durata unui antrenament va fi de 90 – 120 minute;
  • se pune accent pe corectitudinea exerciţiilor.

Obiective de instruire:

  • În această perioadă se urmăreşte pregătirea jucătorilor spre parametrii de efort apropiaţi de cei ai seniorilor. Jucătorii trebuie să cunoască perfect aşezarea în teren, organizarea jocului, precum şi detaliile de strategie impuse echipei de antrenor.

Obiective de performanţă:

  • La finalul perioadei se urmăreşte formarea a cel puţin 5-6 jucători de nivel naţional, apţi pentru nivelul diviziilor A şi B, precum şi lansarea a 2-3 jucători de nivel internaţional susceptibili de selecţie în prima reprezentativă.

Particularităţi somatice:

  • dezvoltarea organismului se apropie de maturizare;
  • aparatul cardio-vascular îşi încheie dezvoltarea spre sfârşitul perioadei;
  • cresc volumul şi greutatea miocardului;
  • reţeaua vasculară a muşchilor scheletici şi a celorlalte organe periferice se măreşte.

Particularităţi funcţionale:

  • frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială au valori apropiate de cele ale adultului;
  • frecvenţa respiratorie scade şi se apropie de valorile normale (18 resp./min.);
  • oxigenarea ţesuturilor se îmbunătăţeşte datorită echilibrului dintre dimensiunile inimii şi vaselor;
  • glandele cu secreţie internă se maturizează şi se definitivează dezvoltând caracterele sexuale.

Particularităţi psihice:

  • intelectual – atinge un bun nivel al cunoaşterii realităţii; – se constituie conştiinţa de sine;
  • se manifestă afirmarea EU-lui; – continua erotizarea conduitei;
  • se conturează foarte clar idealul de viaţă.

Particularităţi motrice:

  • prezintă premise favorabile pentru dezvoltarea tuturor calităţilor motrice şi formării de deprinderi motrice;
  • mobilitatea pasivă şi activă a coloanei vertebrale începe să stagneze, stabilizeze şi să se reducă.

Criterii biologice:

  • Indice de nutriţie: 17 ani = 355;    18 ani = 355.” [6]

03.05.2014 CS Metalu Resita-CSM Rm.Valcea_1

Concluzii personale in urma experientei practice ca preparator fizic:

  • Prezenţa mijloacelor de dezvoltare a calităţii motrice viteza specifice atletismului în pregătirea fizică a fotbaliştilor este total justificată şi constituie o necesitate.
  • Exista posibilitatea ca, intensitatea şi volumul antrenamentelor, sa nu aiba efectul scontat la fotbaliştii cu capacitate de efort ridicată, fiind posibil ca aceştia sa realizeze creşteri modeste.
  • Capacitatea de efort, în sensul creşterii ei reprezintă un obiectiv al pregătirii sportive, acesta nefiind un scop de sine stătător, ci unul intermediar pentru alte scopuri, spre exemplu, scopul de a se crea baza dezvoltării unor calităţi motrice specifice ramurii de sport, sau de a fi împreună cu tehnică, tactica, etc., un factor de obţinere a performantei sportive.
  • Pe măsură ce volumul de efort creşte, creşte şi dificultatea de efort, iar pe măsură ce capacitatea de efort este mai mică, pe atât dificultatea de efort este mai mare.
  • Gestionarea timpului din antrenamente ar trebui să se subordoneze calităţii antrenamentului în mai mare măsură decât cantităţii.
  • Deoarece fotbalul implică o luptă aprigă pentru minge, mijloacele ultilizate trebuie să vizeze o dezvoltare cât mai largă a grupelor musculare implicate.
  • Fară o pregătire fizică făcută corespunzător şi concomitent cu pregătirea tehnico-tactică nu poate duce la o evoluţie valorică a jucătorilor deci, nu se poate asigura accesul acestora în fotbalul de mare performanţă!

Bibliografie:

[1] Stoica, M., (2000), Capacităţile motrice în atletism, Editura Printech, Bucureşti

[2] Grigore, G., (2011), Fotbal. Strategia formativă a jucătorului, Editura Printech, Bucureşti

[3] Motroc, I., Cojocaru, V., (1991), Fotbal – Curs de bază vol.1-3, Editura ANEFS, Bucureşti

[4] Rădulescu, M., Cojocaru, V. şi colab., (2003), Ghidul antrenorului de fotbal, copii şi juniori, Editura AXIS MUNDI, Bucureşti

[5] Cojocaru, V., (2001), Fotbal. Noţiuni generale, Editura AXIS MUNDI, Bucureşti

[6] Ciolcă, S., M., (2008), Fotbal. Fundamente teoretice şi metodice, Editura ANEFS, Bucureşti

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s