Necesitatile energetice ale sportivului

alimentatia_4

Organismul furnizeaza energie pentru:

  • necesitati banale (MB);
  • termoreglare;
  • munca;
  • crestere;
  • actiunea dinamica specifica (ADS) a alimentelor.

METABOLISMUL BAZAL

Metabolismul bazal este necesar intretinerii vietii in repaus. Conventional e numit metabolism bazal al unui subiect necesarul caloric in repaus culcat, nemancat, fara pierderi de caldura (temperatura in jur de 18-20 o C) si fara emotii.

In aceste conditii omul nu are nevoie decat de energia necesara vietii fundamentale a celulelor, schimburilor respiratorii, batailor cordului, functiei minimale a tubului digestiv si glandelor, mentinerii tonusului muscular si a temperaturii.

Metabolismul bazal poate fi modificat de anumiti factori cum ar fi:

  • varsta – metabolismul bazal scade odata cu inaintarea in varsta;
  • sex (gen ) – la femei este mai scazut decat la barbati;
  • rasa si climatul;
  • habitusul muscular – aspectul morfologic modifica metabolismul bazal cu 5-10% in plus sau in minus;
  • somnul – inainte de somn, metabolismul bazal scade;
  • altitudinea – doar peste 3000m poate creste pana la 50%, in rest pare invariabil (Clark, Otis, Qudot);
  • agenti farmacologici – tonicele psihice si fizice cum ar fi: cafeina, adrenalina, extractele tiroidiene, psihotonicele moderne – cresc metabolismul bazal pana la 50% (daca fumezi o tigara, metabolismul bazal creste cu circa 20%);
  • stari patologice – frica si groaza cresc metabolismul cu 50%, febra creste metabolismul cu 7% pe grad.

Determinarea metabolismului bazal:

  • Masurand schimburile respiratorii cu ajutorul aparatului Benedict, se stabilesc oxigenul utilizat si dioxidul de carbon expirat. Dupa tabelul lui Dubois se gaseste numarul de calorii corespunzatoare in functie de suprafata corporala, greutate, inaltime si varsta. Se face corectia dupa presiunea barometrica si temperatura camerei. De exemplu: un sportiv de 25 ani, avand 1,70 m, 65 kg, cu suprafata corporala de 1,75 m2 ce consuma 40 cal./ h, adica 960 cal/ 24 ore si pe m2, are un metabolism bazal de 1680 calorii.
  • Dupa tabelul „talie – greutate”, mai precis dupa „Food Normogramm” a lui Boothby si Berkson.

alimentatia_2

NECESITATILE TERMOREGLARII

Organismul lupta contra:

  • caldurii – termoliza – prin pierderea de caldura cutanata (convectie, radiatie,vaporizatie);
  • frigului – este o ergogeneza reglata de glandele endocrine sub control hipotalamo-tiroidian si hipotalamo-suprarenal.

Procesul de termoreglare consuma multa energie iar eficacitatea lui depinde de:

  • factori constitutionali;
  • obezitate si slabire. Obezii rezista mai bine la frig, suprafata corporala fiind mai mica in raport cu greutatea. Copii si adolescentii nu rezista la frig datorita suprafetei corporale mai mari decat talia.
  • circulatia subcutanata – care depinde de sistemul neurovegetativ si regleaza partial termoreglarea prin procesele de vasodilatatie si vasoconstrictie.

In plus mai exista o termogeneza artificiala, datorata imbracamintei si calitatilor ei izolante, a incalzirii, modului de viata, etc..

Johnson si Klark elaboreaza o relatie:

4151 – (28,62 x temperatura ambianta) = X, care ne poate indica metabolismul bazal in functie de temperatura.

alimentatia_1

NECESITATI PENTRU MUNCA

Aceste necesitati variaza foarte mult dupa tipul de munca , disciplina sportiva, alimentatie.

Dupa (Kesterer, Knipping, Orr, Fletscher, Warwick, Keys), se poate admite ca:

  • la o munca usoara sau in perioada dintre competitii, nevoile calorice orare sunt: 75-100 cal.;
  • la o munca mijlocie (antrenament): 100-300 cal.;
  • la o munca grea (competitie): 300-500 cal.;
  • la o munca foarte intensa: 500 cal..

NECESITATI PENTRU CRESTERE

Acestea se refera la copii si adolescenti, necesarul caloric corespunzand muncii de elaborare a tesuturilor. Este evaluat la 50%, mai crescut la adolescent decat la adult.

energy needs

ACTIUNEA DINAMICA SPECIFICA (ADS)

Este vorba de glucide, lipide si proteine care furnizeaza caloriile necesaer nevoilor energetice . Schematic:

  • 1 g glucide elibereaza 4 cal.;
  • 1 g proteine libere elibereaza 4 cal.;
  • 1 g lipide libere elibereaza 9 cal..

Aceste valori calorice sunt relative, deoarece pentru arderea a 1 g din corpii respectivi organismul face un lucru ce-i elibereaza lui insusi energie. Aceasta este in functie de tipul de aliment si reprezinta actiunea dinamica specifica sau ADS a respectivului aliment.

Practic, in alimentatia variata a subiectilor, 3% din ratie raspunde la nevoile ADS (in majoritate eliberate de glucide si lipide). De exemplu, un fotbalist de 25 ani, 1,70 m, 65 kg, in ziua meciului, iarna, prezinta:

  • necesitati bazale: 1680 cal.;
  • necesitati de lucru 1,30 h munca grea a 500 cal./ h: 450 cal.;
  • necesitati pentru veghe 10 ore munca in medie 100 cal./ h: 1000 cal.;
  • necesitati pentru termoreglare: 75 cal.;
  • ADS 3%: 100 cal.;
  • TOTAL = 3305 cal..

Astfel de exemple arata necesitatea stabilirii unei ratii calorice pe zi la sportivi, cu multa precizie, in conditiile unei perfecte stari de sanatate (Voit, Atwater). Nevoile calorice corespund unei ratii care mentine greutatea corporala „stabila” sau „optima”, cunoscund faptul ca ratia superioara necesitatilor va ingrasa sportivul, iar cea inferioara il va slabi. Aceasta explica necesitatea stabilirii unei „programari dietetice” (Bullen, Spare, Keys, Passmore, Thomson, Warnock).

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s