Aspecte fiziologice ale jocului de fotbal

fiziolog_1

Monitorizarea pregatirii sportivilor consta intr-un proces de evaluare obiectiva, in timp util, a raspunsului biologic, biomecanic si psihologic al sportivului la stimulii utilizati in antrenament, in scopul dirijarii stiintifice a pregatirii.

Principalele aspecte fiziologice ale jocului de fotbal:

Din punct de vedere fiziologic, fotbalul reprezinta o activitate preponderent dinamica si de intensitate variabila, de la cea maximala si submaximala pana la cea moderata, toate acestea separate de pauze scurte, cand se creeaza posibilitatea revenirii partiale a unor indici fiziologici spre valorile de repaus.

Lupta continua pentru minge ce se desfasoara in conditiile unei incordari intense pe parcursul unei perioade lungi, cuprinde cele mai variate acte motrice.

Angajamentul fizic total depus uneori pana la limitele superioare ale potentialului biologic al jucatorilor pretind existenta unor calitati motrice dezvoltate la un nivel foarte ridicat.

In zilele noastre jocul de fotbal reclama o pregatire multilaterala continuata pe parcursul intregului an. Numai un control medical diferentiat si permanent poate asigura evitarea greselilor privind dozarea individuala a efortului, inlesnind cresterea potentialului biologic, ridicarea maiestriei sportive a fotbalistilor, pastrand si intarind starea lor de sanatate.

Caracterul si nivelul modificarilor fiziologice determinate de antrenamentul de fotbal difera cantitativ si uneori calitativ de cele constatate in jocurile competitionale. Aceste diferente se datoreaza pe de o parte mijloacelor si exercitiilor variate folosite in antrenamente, cu efectul lor complex si multilateral asupra diferitelor organe, aparate si sisteme, ale organismului. Pe de alta parte, in jocurile competitionale apare un element nou, emotia sau incordarea nervoasa deosebita, cu importanta profunda asupra functiilor vitale.

Modificarile fiziologice determinate de jocul de fotbal sunt influentate in ansamblul lor de unele aspecte generale, comune pentru toata echipa si anume: caracterul si metodica antrenamentului, conditiile meteorologice, starea terenului, raportul de forte si unele aspecte proprii anumitor jucatori: starea sanatatii, nivelul pregatirii fizice generale, nivelul maiestriei tehnice, volumul si intensitatea efortului depus, solicitarea sistemului nervos si a analizatorilor. Excitabilitatea crescuta a sistemului nervos central este marcata de intensitatea reflexelor osteotendinoase, scurtarea cronaxiei neuro-musculare, imbunatatirea coordonarii, scaderea timpului de reactie.

Hiperexcitabilitatea sistemului nervos este ilustrata si de imbunatatirea unor indici fiziologici ai analizatorilor.  Creste acuitatea vizuala si acustica, sensibilitatea electrica a ochiului, scade pragul de fosfena de la 2-5,3 la 0,6-1,2 V, coordonarea si functia de echilibru sunt ameliorate.

fiziolog_2

Pe parcursul unui antrenament nespecific efectuat fara minge, precum si catre sfarsitul celor 90 minute de joc, explorarea fina a sistemului nervos pune in evidenta aparitia oboselii in stadiul ei precoce, atunci cand, inca nici sportivul nici antrenorul nu sesizeaza aparitia lor. La jucatorii mai putin pregatiti, in partea a doua a jocului hiperexcitabilitatea sistemului nervos este inlocuita treptat cu normoexcitabilitate si apoi hiperexcitabilitate. Spre deosebire de cei bine antrenati creste timpul de reactie cu 20-50 m/sec. Apare hiporeflexia, reobaza optica creste si apoi se inrautateste, coordonarea miscarilor, apare tremurul pleoapelor si al degetelor mainii.

Dispariţia reflexelor osteotendinoase, dezechilibrul si incordarea generala asociata cu alte semne clinice (transpiratie profunda, paloarea exagerata a fetei, pierderi mari in greutate, etc.) pot fi semne alarmante ale supraincordarii sau supraantrenamentului.

Modificarile principalelor functii vegetative la efort:

Adaptarea in cadrul antrenamentului se produce dirijat si conduce astfel la modificari functionale  structurale si metabolice.

Adaptarea culmineaza cu:

  1. Capacitate crescuta de eliberare a energiei.
  2. Un nivel mai ridicat al prestatiei fizice.

In 1988, Israel clasifica adaptarile organismului la efort astfel:

  1. Adaptarea genetica.
  2. Adaptarea extragenetica (reversibila).

A.Demeter si M.Georgescu  descriu 2 tipuri de adaptari:

  1. Adaptarea imediata sau acuta.
  2. Adaptarea tardiva, cronica sau de antrenament.

fiziolog_3

Efectele solicitarilor aerobe:

Antrenamentele cu eforturi predominant aerobe pentru dezvoltarea rezistentei generale au efecte in special asupra sistemelor implicate in furnizarea, transportul si utilizarea oxigenului la tesuturi, aceste solicitari producand si modificari in musculatura scheletica in ceea ce priveste sistemele energetice, organitele celulare, tipurile de fibre musculare. Modificarile aceste constau in:

  • cresterea cantitatii de mioglobina;
  • cresterea capacitatii de oxidare a glicogenului;
  • cresterea oxidarii lipidelor;
  • cresterea numarului de capilare/ fibre musculare.

fiziolog_4

Efectele solicitarilor anaerobe:

Antrenamentele cu efort anaerob (alactacid, cu durata 10-15 secunde), mai concret, eforturile scurte si intense ce reclama tensiuni musculare aproape maximale, conduc in timp la cresterea capacitatii sistemelor energetice caracteristice si anume:

  • sistemul fosfagenelor (ATP-CP) devine mai eficient cantitativ si calitativ prin:
  1. cresterea rezervelor de ATP-CP;
  2. cresterea activitatii enzimelor-cheie in hidroliza si resinteza ATP si CP;
  • cresterea capacitatii glicolizei anaerobe in producerea energiei.

fiziolog_5

Modificarile circulatiei determinate de efortul specific pregatirii in fotbal:

Aparatul circulator este intens solicitat in timpul antrenamentului si jocului, deoarece cerintele in privinta aprovizionarii cu oxigen a muschilor si a altor sisteme angrenate in efort este mare si reclama un transport de gaze si de substante energetice foarte intens.

Frecvenţa cardiaca in repaus este scazuta si creste in urma antrenamentului si jocului in functie de factorii amintiti mai sus, atingand valori intre 180-190 batai pe minut; de obicei insa valorile nu depasesc 160-180 batai pe minut.

Dereglarea ritmului inimii se poate observa foarte rar si numai la persoane cu tulburari functionale si organice. in timp ce datele lui Graevskaia si Safeeva din 1977 arata o creştere mai mare a frecventei cardiace la fotbalisti dupa antrenament decat dupa un joc oficial, A. Demeter (Bazele fiziologice si biochimice ale calitatilor fizice, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1981) a observat, mai ales in ultimii ani ca, miza jocurilor oficiale fiind crescuta, pulsul este mai accelerat dupa competitie in comparatie cu valorile culese dupa un antrenament in care efortul depus a fost chiar mai mare ca volum si intensitate.

Tinand cont de tendinta generala de crestere a volumului si intensitatile efortului in fotbal, valorile gasite arunca o lumina nefavorabila asupra metodicii de pregatire a fotbalistilor, iar pe de alta parte solicitarea deosebita a sistemului nervos in timpul jocurilor oficiale de fotbal.

In afara de portar la care valorile frecventei cardiace au fost mai mult scazute dupa joc fata de ceilalti jucatori, nu s-au constatat diferente importante intre valorile optime de la aparatori, mijlocasi si atacanai.

Noua asezare a jucatorilor pe teren precum si participarea lor la actiunile de atac si aparare tind sa niveleze modificarile fiziologice, ele fiind in functie de angajamentul fizic al fiecarui jucator, indiferent de postul ocupat.

Aceasta caracteristica fiziologica a jocului modern se refera si la alti indici functionali (tensiune arteriala, consum total de oxigen, valoarea metabolismului energetic, etc.).

Tensiunea arteriala dupa antrenamentul sau competitia de fotbal arata modificari similare. Tensiunea sistolica creste dupa efort, atingand de obicei valori de 160-180m/Hg rareori 200 m/Hg, in timp ce tensiunea diastolica inregistreaza rareori o crestere usoara, ramane nemodificata sau scade usor dupa antrenament; de obicei creste usor cu 10-15m/Hg in timpul jocurilor oficiale, datorita „stresului” neuropsihic.

In orice caz asistam la o crestere spectaculoasa a tensiunii arteriale diferentiale la toţi fotbalistii cu o buna adaptare la efort a aparatului cardio-vascular.

Tensiunea arteriala medie, in lumina datelor oscilante creste cu 10-20m/Hg si rareori scade, la fotbalistii cu reactii nefavorabile la efort si din partea altor sisteme sau aparate ale organismului.

Participarea sistematica a unui fotbalist la pregatire si la competitii timp de mai multi ani duce la modificarea profilului hemodinamic al acestuia, remarcandu-se in acest sens bradicardia, o usoara crestere a tensiunii arteriale diastolice, cresterea duratei sistolei si diastolei, scaderea importanta a volumului sistolic si a debitului cardiac, precum si cresterea importanta (uneori cu 100%) a rezistentei periferice totale.

fiziolog_6

Modificarile respiratiei la fotbalisti:

In diferitele faze ale jocului de fotbal, respiratia externa prezinta modificari in sensuri diferite si cantitativ foarte variate. Astfel, plonjonul portarului, sprintul jucatorului de camp, o preluare mai complicata, sutul la poarta, etc., sunt tot atatea momente care se efectueaza cu toracele blocat, deci in apnee.

Imediat dupa un efort mai intens (demarcaj reusit, primirea mingii, 2-3 driblinguri, sut la poarta sau centrare), daca situatia de joc permite, fotbalistul care a depus in prealabil un efort anaerob poate

folosi ragazul in vederea eliminarii partiale sau totale a datoriei de oxigen. in astfel de cazuri frecventa respiratiei este mica.

Minut-volumul respirator se modifica si el in sensuri diferite: pe durata apneei, ventilatia pulmonara este zero, dar pe parcursul aceluiasi minut poate fi intalnita si o hiperventilatie in aşa fel, incat in timpul unui joc minut-volumul respirator este supus unor variatii extrem de mari. Numai o urmarire atenta si determinarea continua a ventilatiei pulmonare poate stabili exact, in fiecare minut, debitul respirator.

Dupa terminarea jocului, in timpul lichidarii datoriei de oxigen contractata, de cele mai multe ori se observa o crestere a parametrilor ventilatiei pulmonare timp de 20-30 minute, dupa revenirea respiratiei si a organismului in general.

Alti parametri ai respiratiei cum sunt capacitatea vitala, VEMS, apneea pulmonara, scad in timpul antrenamentului si ceva mai mult pe parcursul jocului oficial de fotbal. Astfel capacitatea vitala scade cu 100-500 ml, VEMS-ul cu 5-10%, apneea voluntara cu 5-15 secunde.

Consumul energic total a fost evaluat la 850-1500 Kcal in timpul celor doua ore de antrenament, revenind in medie 2,4 Kcal la un sut, 1,7 Kcal la pasa primita si expediata si 7,4 Kcal la o atingere a mingii in timpul jocului de antrenament, 10,1 Kcal la o atingere in jocul oficial, cand un jucator agil parcurge 6-12 km si atinge mingea de 80-120 ori.

Antrenamentul si jocul de fotbal produc mari variatii ale ventilaţiei pulmonare in sensul cresterii (pana la un debit respirator de peste 70 l/min) sau scaderi pana la apnee in functie de executiile tehnico-tactice. Datoria de oxigen contractata in fazele de efort anaerobe se lichideaza partial in timpul meciului, in momentele de ragaz.

Nu exista insa un paralelism linear intre valorile spiro-ergometrice ridicate ale unor fotbalisti si randamentul lor de joc. Valorile spirogeometrice favorabile ne informeaaza mai mult despre potentialul biologic al jucatorului, iar eficacitatea in joc depinde in mare masura de maiestria tehnico-tactica, datele de laborator fiind puncte de reper pretioase pentru alcatuirea planurilor de pregatire.

BIBLIOGRAFIE:

  • Predescu – Fiziologia si biochimia efortului sportiv.
  • Predescu, D.Popescu – Controlul biomedical al refacerii.
  • Predescu, D.Popescu – Lucrari practice de fiziologie si fiziologia efortului.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s