Starea de start

starea de start_1

Inca inainte de debutul efortului functiile organismului sunt orientate spre efort, astfel, in momentul inceperii efortului parametrii functionali au nivel mai crescut fata de repaus.

Majoritatea sportivilor in repaus in preajma concursurilor, competitiilor sau chiar inainte de inceperea antrenamentelor, manifesta un nivel functional crescut al principalelor aparate si sisteme ale organismului (cardiovascular, respirator, nervos, endocrin, etc.) si care reprezinta reactia organismului la stresul indus de confruntarea cu efortul ce va urma.

Sub denumire de stare de start trebuie sa se inteleaga acea stare speciala precompetitionala a organismului in care activitatea tuturor organelor, aparatelor si sistemelor interesate in activitatea ce se va efectua, au parametrii functionali cu valori crescute realizand un nivel functional de plecare, ridicat.

 

FACTORI ENDOGENI:

  • factori privind personalitatea;
  • starea de antrenament si experienta personala;
  • motivatia .

starea de start_2

Factorii privind personalitatea:
– sunt dependenti de tipul de sistem nervos al sportivului si fac posibila diferentierea a doua tipuri :

  • sportivi stabili in competitii;
  • sportivii labili in competitii.

– nivelurile diferite de  incredere in propriile forte, de vointa, rigoare cu sine, dorinta de risc au o influenta evidenta asupra nervozitatii sportivilor in competitii.

starea de start_3

Starea de antrenament si experienta personala:

– influenteaza modificari fiziologice ale starii de start;

– sportivii bine antrenati si in forma sportiva au indicatorii fiziologici la un nivel de plecare mai ridicat si manifesta o dispozitie optima pentru performanta, comparativ cu cei ce simt ca nu sunt in forma si tradeaza o nervozitate exagerata.

– sportivii bine pregatiti si in forma sportiva care mai au si o lunga experienta de concurs, vor manifesta o dispozitie optima pentru performanta, incredere in rezultatul scontat, comparativa cu cei ce nu se simt in forma, nu s-au confruntat cu adversari si care manifesta nervozitate sau anxietate, frica de concurs.

starea de start_4

Motivatia:

– tipul de competitie, semnificatia sa pot influenta diferit starea de start;

– competitiile pregatite cu mult timp inainte si care au o mare semnificatie subiectiva conduc, in general, la stari precompetitive favorizante performantei, dar nu inseamna ca nu pot determina si stari negative;

– multi sportivi ating performante foarte inalte in competitii considerate de ei ca putin importante, iar altii nu ating starea de start optima decat in competitii mari, unde si rezultatele lor sunt pe masura.

 

FACTORI EXOGENI:

  • valoarea adversarului;
  • dificultatea efortului;
  • atitudinea spectatorilor;
  • ora, locul si durata competitiei;
  • frecventa competitiilor;
  • factorii climatici;
  • tipul de incalzire.

 

Valoarea adversarului:

– constituie o cauza a instalarii anumitor modificari optime sau din contra, dezavantajoase performantei;

– un adversar in fata caruia sportivul a pierdut, poate reprezenta cauza unui comportament apatic sau din contra, febra de start, dupa cum adversarul necunoscut si greu de evaluat poate declansa starea de start negativa. Chiar sportivii cu sistem nervos echilibrat pot avea manifestari exagerate cand au frica de adversar si abrodeaza cu neincredere concursul.

 

Dificultatea efortului:

– cu cat este mai mare dificultatea efortului si amploarea modificarilor fiziologice este mai mare;

– in ceea ce priveste durata efortului ce urmeaza, cu cat acesta este mai mare si manifestarile starii de start apar mai precoce.

Soccer Euro 2012 Fans

Atitudinea spectatorilor:

– poate constitui un factor mobilizator sau negativ, in ceea ce priveste starea precompetitiva ce se instaleaza;

– unii sportivi au nevoie de specatori pentru atingerea unei stari de start optime, in timp ce altii manifesta apatie sau febra de start in prezenta spectatorilor.

 

Ora, locul si durata competitiei:

– pot declansa stari precompetitive negative (daca echipa sau sportivul a realizat altadata performante slabe intr-un loc si la o ora si invers, un succes pe stadionul respectiv, creeaza stari fiziologice optime;

– durata intrarii in competitii, cand aceasta se prelungeste, produce surmenaj psihic cu stare de start negativa;

– cu toate acestea, unii concurenti la olimpiade, desi intra in competitie numai la sfarsitul jocurilor, poseda o capacitate de rezistenta deosebita in ciuda incarcaturii psihice crescuta si de lunga durata.

 

Frecventa competitiilor:

– competitiile prea dese conduc la diminuarea investitiei motivationale si astfel produce efecte negative asupra starii de start.

Factorii climatici:

– conditiile climaterice diferite pot influenta expresia starii de start.

starea de start_6

Tipul de incalzire:

– incalzirea specifica joaca un rol important in orientarea modificarilor fiziologice, in functie de starea de excitatie sau de inhibitie care domina activitatea nervoasa a sportivului;

– starea de start poate fi dirijata astfel incat sa instaleze o activare a marilor functiuni optimala, favorizanta performantei.

starea de start_7

MECANISMUL FIZIOLOGIC AL STARII DE START:

Pe fondul unei anticipari mentale si a actualizarii derularii competitiei, tonusul centrilor motori creste si in paralel se amplifica si tonusul centrilor vegetativi, care comanda o activitate crescuta a organelor interne. Astfel se creeaza conditii necesare ca performanta fizica sa poata fi efectuata chiar de la inceputul efortului cu eficienta maxima.

Intensitatea si forma pe care o imbraca modificarile caracteristice starii de start prezinta mari diferente individuale cauzate in primul rand de tipul de activitate nervoasa in care intensitatea, echilibrul si mobilitatea proceselor corticale fundamentale (excitatia si inhibitia ) determina manifestarea periferica a functiilor integrative.

Fenomenele caracteristice starii de start evidentiate de comportarea indicilor fiziologici, pot fi optime pentru performanta sau neavantajoase.

 

INDICII FIZIOLOGICI AI STARII DE START:

Indicii subiectivi: senzatia de frica, neliniste, anxietate, uneori somnolenta.

Indicii obiectivi: accelerarea frecventei cardiace, cresterea tensiunii arteriale, marirea amplitudinii miscarilor respiratorii, cresterea consumului de oxigen, usoare tremuraturi, transpiratie, cresterea tonusului muscular, scaderea indicelui aflat pe EEG, cresterea reactivitatii neuromusculare.

Aceste intensificari ale functiilor vitale interesate in efort se doresc, in principal, cresterii excitabilitatii corticale; focarele de excitatie corticala din zonele motorii prin conexiuni cu zona de comanda a actelor vegetative, ajung sa le mobilizeze si pe acestea si astfel comenzile motorii spre efectori coexista cu cele vegetative cu traseu spre hipotalamusul posterior al carui efect ergotrop, mobilizator, este cunoscut.

Este deosebit de importanta si experienta personala prealabila a sportivului, inregistrata pe calea primului sistem de semnalizare, ca si pe celui de al doilea sistem de semnalizare si care se constitue in excitanti conditionali care se asociaza de fiecare data cu excitantul neconditionat – efortul.

In felul acesta numai vederea stadionului, atmosfera de concurs poate declansa pe cale reflex conditionata inten-sificarea functiilor vegetative si a mecanismelor fiziologice interesate in buna desfasurare a efortului.

 

CARACTERISTICILE FIZIOLOGICE SI BIOCHIMICE ALE STARII DE START:

– secretie crescuta de catecolamine (adrenalina si noradrenalina) – cand dominant este efortul fizic muscular creste proportia de noradrenalina, in timp ce in efort cu componenta mare psihica creste proportia de adrenalina;

– secretie crescuta de glucocorticoizi care vor intensifica in efortul ce se va desfasura, procesele de sinteza si refacere a substratului glucidic. In timp ce catecolaminele au efect catabolizant, glucocorticoizi si ACTH-ul hipofizar au efect anabolizant refacand depozitele de glicogen muscular si hepatic pe care catecolaminele le mobilizeaza in efort;

– cresterea frecventei si debitului cardiac;

– cresterea tensiunii arteriale prin intensificarea activitatii cordului care trebuie sa invinga rezistenta vaselor de sange, care nu sunt inca dilatate, caci efortul nu a inceput;

– cresterea frecventei respiratorii, volumului curent si a debitului ventilator;

– cresterea tonusului muscular si a sensibilitatii proprioceptorilor musculo-articulari.

 

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s