Echilibrul static

 

Echilibru_1

Ortostatismul este rezultatul contractiei coordonate musculare prin care elementele de mobilitate ale scheletului asigura pozitia verticala a corpului impotriva gravitatiei.

Sub influenta gravitatiei corpul are tendinta de a cadea, stabilitatea in pozitia verticala fiind mentinuta prin contractia permanenta a muschilor scheletici antigravitationali.

Fie ca este vorba de mentinerea pozitiei unui segment al corpului, fie de ortostatism, contractiile musculare statice trebuie sa echilibreze intotdeauna greutatea proprie a segmentului respectiv, a corpului, sau o forta externa care cauta sa le deplaseze din pozitia lor, sau, in sfarsit, sa fixeze centrul de greutate al corpului intr-o pozitie avantajoasa in raport cu poligonul de sustinere.

Ortostatismul normal este rezultatul insumarii, la niveluri diferite, a unui ansamblu de reflexe elementare, a caror coordonare asigura nu numai ortostatismul simplu, ci si permanenta corectare automată a echilibrului, prin reglarea tonusului muscular conform necesitatilor de moment.

Mentinerea echilibrului omului in ortostatism depinde de multiplele impulsuri aferente: somestezice (proprioceptive si exteroceptive), labirintice si vizuale, care informeaza creierul asupra pozitiei corpului in fiecare moment, precum si de integritatea centrilor care controleaza aceasta coordonare (inhibitia centrilor motori determina relaxarea muschilor la fel ca in timpul somnului; anestezierea plantara sau afectarea sensibilitatii musculo-cutanate, fac imposibil ortostatismul).

Cele trei categorii de impulsuri aferente sunt bogat reprezentate in cele mai multe regiuni mediale ale vermisului cerebelos, ca si in lobul floculo-nodular.

Dintre diversele aferente, cele mai importante par a fi cele somestezice, deoarece o persoana oarba poate sta in ortostatism, in timp ce un tabetic, la care leziunile radacinilor posterioare priveaza maduva si centrii superiori de toate informatiile aferente senzoriale, isi mentine cu multa dificultate ortostatismul, fiind mult ajutat de informatiile vizuale, inchiderea ochilor facind aproape imposibila mentinerea ortostatismului (semnul Romberg pozitiv).

La om, ortostatismul este rezultatul unei lungi invatari stadiale a unor reflexe statice; copilul invata intii sa-si mentina pozitia capului apoi sa-si controleze muschii trunchiului, apoi mersul si, in final, reuseste sa se mentina in ortostatism fara suport.

Se poate deci afirma ca ortostatismul adultului implică doua aspecte principale ale activitatii musculare. In primul rind, interventia musculaturii posterioare a corpului, care actioneaza continuu, impiedicand caderea inainte si furnizand un suport permanent ortostatismului.

In principal, activitatea acestor muschi este controlata prin stimuli exteroceptivi si proprioceptivi si îndeosebi de cei generati de presiunea piciorului pe sol.

Echilibrul astfel castigat („echilibrul de sustinere”) este mentinut prin interventia celui de-al doilea mecanism de reglare a posturii care poate fi descris obiectiv ca „fenomen reflex de impingere”, fiind observat foarte bine daca subiectul este impins inainte sau inapoi, situatie in care echilibrul este imediat restabilit printr-un reflex de contractie a musculaturii posterioare si respectiv, anterioare a trunchiului.

S-a demonstrat ca in ortostatismul de repaus corpul nu sta perfect imobilizat, ci prezinta o serie de mici oscilaţii in toate directiile necesare mentinerii proiectiei centrului de greutate a corpului (punctul masei corpului asupra caruia actioneaza rezultanta liniilor fortelor gravitationale) in interiorul poligonului de sustinere.

Inregistrarea acestor oscilatii (posturografia) a dovedit că deplasarile antero-posterioare sunt mai putin ample decat cele laterale, ca suprafata de expansiune a deplasarilor este variabila cu varsta, ca echilibrul este cu atat mai stabil, cu cat suprafata deplasarilor este mai aproape de centrul poligonului de sustinere (desi practic în 78-80% din cazuri proiectia este ceva mai in dreapta si inapoia centrului) si ca amplitudinea deplasarilor creste odata cu inchiderea ochilor.

Sprijinul în ortostatism nu se realizeaza simetric pe ambele membre inferioare, existand totdeauna o predominanta preferentiala pe un anumit membru, de obicei membrul inferior drept, explicand frecventa mai crescuta a leziunilor degenerative (coxartroze, gonartroze etc.) la nivelul acestuia.

In cazul purtarii unor greutati pe spate sau in mana, proiectia centrului de greutate se deplaseaza de partea greutatii spre marginea poligonului si, pentru stabilirea echilibrului corpului, trunchiul se apleaca de partea opusa greutăţii.

Mentinerea ortostatismului se realizeaza prin contractia activa reflexa a musculaturii posturale, adica prin tonusul static sau de atitudine, rezultatul contraactiunii permanente a gravitatiei (manifestat printre altele si printr-o crestere pana la 22 % a nivelului metabolismului fata de pozitia culcat), dar si prin mijloacele de sustinere pasiva (structurile capsulo-ligamentare), a caror importanta devine uneori predominanta (exemplu paraliziile postpoliomielitice).

O conditie indispensabila pentru mentinerea ortostatismului este insa pastrarea (cel puţin partiala) a capacitatii functionale a unuia dintre tricepsii surali, fara de care poligonul de sustinere se reduce „la o simpla linie si omul se prabuseste”.

In ortostatism diferitele parti osoase (cu exceptia bratelor) se gasesc aproape unele in prelungirea celorlalte, ceea ce impune musculaturii un minimum de consum energetic si un minimum de oboseala.

Statiunea bipeda umana presupune o anumita plasticitate, o anumita adaptare la o serie de conditii foarte variate, la tot ceea ce presupune o activitate omeneasca in spatiu si timp.

Bibliografie:

[] Buzescu, A., Scurtu, L.,  (1999), Anatomie si biomecanica, Editura ANEFS, Bucuresti

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s