Pauza dintre 2 reprize ale jocului sau ale antrenamentului

 Pauza dintre 2 reprize ale jocului sau ale antrenamentului_1

Modeland intreaga pregatire la conditiile jocului oficial, voi discuta in continuare de programele pentru perioada dintre repriza I si II a jocului sau antrenamentului.

A.) Program pentru recuperare si refacere dupa efort (primele 3-4 min).

Descriere:

In primele 3-4 min de la fluierul arbitrului care anunta pauza in jocul oficial sau in antrenament, jucatorii trebuie sa realizeze anumite actiuni pana ajung la vestiar (in cabina stadionului):

  • In momentul fluierului, jucatorii trebuie sa se relaxeze total, efectuînd respiratii ample, scuturari ale picioarelor si mainilor, totul pentru a degaja relaxa intreaga musculatura care a fost in actiune – in acest timp, jucatorul trebuie sa refaca mental planul tactic al primei reprize:
  • ce a reusit din ceea ce avea in planul sau individual;
  • ce n-a reusit din sarcinile sale individuale;
  • ce va trebui sa faca pentru partea a II-a a jocului sau antrenamentului.

Pe cat posibil, jucatorii nu trebuie sa discute cu nimeni pentru realizarea acestui program.

Odata ajunsi in cabina, jucatorii urmeaza sa inceapa de fapt a doua perioada, al doilea program al pauzei.

B.) Program pentru refacere si recuperare in urmatoarele 5-7 min. (iar in cazul antrenamentelor sau jocurilor grele, chiar 10 min).

Descriere:

Jucatorii isi scot echipamentul (de corp si picioare), in vederea urmatoareior actiuni:

  1. Se spala bustul si fata cu apa, se sterg cu prosopul, se curata ghetele, tenisii sau pantofii de antrenament, se schimba eventual echipamentul de picior etc..
  2. Se administreaza sustinatoarele de efort, dupa reteta indicata de comisia medicala omologata F.R.F. – prin medicul echipei.
  3. Se lasa jucatorii să se odihneasca, sa se linisteasca si sa se relaxeze;
  • in situatia in care echipa tehnica dispune de un psiho-sociolog, preparator fizic, medic sau antrenor care cunoaste si a realizat in decursul timpului antrenamente autogene (poate si este recomandabil), sa se aplice programe pentru refacere si recuperare.

C.) Program pentru pregatirea echipei si a jucatorilor de a relua efortul pentru repriza a II-a a jocului oficial sau a antrenamentului.

Avand in vedere faptul ca timpul este foarte scurt, iar actiunile trebuie sa se desfasoare cu exactitate, de organizarea si buna desfasurare depinzind potentialul echipei in repriza a II-a, in continuare, timp de 1-2 minute, antrenorul principal face o trecere in revista a jocului dupa următoarea schema:

  • Corectiile in formatie, daca este nevoie, motivand ca datorita indispozitiei jucatorului X sau Y, formatia va reface jocul, prin schimbarea-inlocuirea lui Z (cerand jucatorilor sa-l ajute sa intre in joc cat mai repede).
  • Scurta apreciere a ceea ce echipa n-a reusit in prima repriza datorita: (adversarului care a fost mai inspirat / jocului lent si neinspirat al echipei proprii / nerespectarii indicatiilor pentru jocul echipei de catre jucatorii X, Y, Z etc.).
  • Scurta trecere in revista a ceea ce a fost bun si recomandarea mentinerii si pentru repriza a II-a.
  • In sfirsit, se fac precizari referitoare la cum trebuie sa se joace in partea a II-a a jocului.

 Pauza dintre 2 reprize ale jocului sau ale antrenamentului_2

Unele echipe, inainte de a iesi pe teren, se aduna si toti dau mana, incurajandu-se, pentru a realiza de fapt unitatea psihologica de idei (de victorie) a intregii echipe (actiune incheiata cu un strigat sau o incurajare pentru echipa).

Oricat ar parea de banal pentru unii antrenori, sa nu uităm că jocul de fotbal este inainte de toate un joc colectiv, ca in timpul primei parti (cat si in a doua), jucatorii, inainte de a fi jucatori, sunt oameni cu sentimente, cu afectiuni, cu sensibilitati, cu forte si slabiciuni, pe care numai colectivul ii poate sustine si mobiliza, pentru a obtine in final „o unitate de idei si de actiune“.

Pentru toate acestea si mai ales pentru ca spiritul de echipa este forta mobilizatoare care face din diferite personalitati o echipa, propun gasirea unor asemenea „sustinatoare psihice de efort”, care sunt in cazul nostru cuvantul, unitatea de idei si de actiune a intregii echipe.

Sigur, toate acestea se pot cultiva cu ajutorul unor jucatori cu mai multa experienta care, datorita prestigiului lor, pot fi folositi de antrenor drept conducatori ai efortului psihic, fizic si tehnico-tactic al jucatorilor si al echipei in teren.

Pentru jucatorii problema ai echipei, in drum spre teren, antrenorul aduce o ultima corectie (pentru cupluri sau triunghiuri de jucatori), reluand unele aspecte din antrenamentele pecedente care trebuie sa reuseasca si in jocul sau antrenamentul respectiv.

Bibliografie:

[] Cernaianu, C., (2001), Fotbal – Manualul antrenorului profesionist, Bucuresti, Editura Rotech Pro

 [] Ciolca, S., M., (2008), Fotbal. Curs de aprofundare, Bucuresti, Editura ANEFS

[] Cojocaru, V., (1994), Fotbal – curs de specializare, Bucuresti, Editura ANEFS

[] Muraru, A., (2004), Ghidul antrenorului, Nr.1 si 2, Bucuresti, CNFPA, Editura Proxima

 [] Stanculescu, V., (1982), Ghidul antrenorului de fotbal, Bucuresti, Editura Sport-Turism

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s