Cum joaca echipa in momentele fixe

 cum-joaca-echipa-in-momentele-fixe_1

1.) Inceperea jocului (punerea sau repunerea mingii in joc de la centrul terenului) are nevoie de o organizare atenta pentru amandoua fazele:

* in atac: echipa proprie trebuie sa realizeze o schema tactica de surprindere a adversarului, executata cu toata viteza si mai ales cu toata convingerea (schema ramane de ales, pentru fiecare echipa in parte, de catre antrenorul sau);

* in aparare: echipa proprie trebuie sa actioneze cu mare prudenta, pentru a nu fi surprinsa, mai intai, sunt urmariti jucatorii adversi, pentru a-i surprinde in executarea primelor manevre, din care se poate sesiza si deduce, atacul echipei adverse;

* pentru ambele faze: trebuie sa se discute ce variante are atacul si ce variante poate avea apararea, realizandu-se cate 2-3 combinatii pentru fiecare moment fix.

 Real Madrid v Mallorca

2.) Cornerul – (lovitura de la coltul terenului):

* in atac: poate avea combinatii mai exacte si mai usor de executat, datorita si posibilitatilor mai mari de a ajunge la poarta decat la „punerea sau repunerea mingii in joc de la centrul terenului”;

* se executa, spre exemplu, corner direct pentru una dintre extreme care sta pe coltul careului de 6 m. Aceasta paseaza cu capul peste toata apararea, unuia dintre jucatorii proprii de pe partea opusa, care va finaliza cu capul sau cu piciorul;

* o alta combinatie in atac poate fi centrarea peste toata apararea la extrema opusa; „servantul” paseaza inapoi unui jucator care va incerca sa finalizeze direct;

* in caz de timp ploios, teren alunecos, se pot folosi si executiile directe, pe jos;

* corner scurt, cu o pasa apropiata intre doi jucatori care continua jocul in mod normal – se poate pasa inapoi sau recentra direct la coltul lung etc.;

* in aparare: executarea cornerului se va contracara cu un principiu fundamental al omului sau oamenilor in plus, dupa cum urmeaza:

– Se introduc extremele in poarta, iar fundasii ramin pe pozitiile lor pentru a juca faza de aparare impotriva inaintasilor adversi. Intreaga echipa este organizata pe trei linii.

– In situatia în care doi inaintasi adversi alearga impreuna la corner, atunci unul dintre fundasi merge la marcajul celor doi jucatori, in asa fel incat sa poata impiedica combinatiile celorlalti doi adversari.

– Pentru a evita orice surpriza, fiecare jucator va avea in grija o zona bine stabilita dinainte, zona care sa fie bine acoperita si numai doi jucatori – portarul si unul dintre cei ce lovesc mai bine cu capul – vor juca liber, pentru a ataca primii mingea in aer.

 cum-joaca-echipa-in-momentele-fixe_3

3.) Loviturile libere directe si indirecte:

* cea mai buna si eficienta „combinatie” este executarea directa. Doi jucatori mascheaza intentia si un al treilea executa direct, rapid, cu forta si mai ales cu o precizie matematica (mai ales loviturile libere din apropierea careului de 16 m).

* orice alte combinatii care se realizeaza cu o pasa sau doua sunt de fapt combinatii care apartin jocului in desfasurarea lui. Variantele sunt nenumarate si depind de valoarea echipei proprii dar si a adversarului. Pentru toate aceste variante fiecare antrenor va pregati si perfectiona combinatii care sa  ajute echipa proprie in atac si aparare, sa realizeze scopurile jocului.

 cum-joaca-echipa-in-momentele-fixe_4

  1. Aruncarea de la margine, 11 m, etc.:

* pentru toate aceste lovituri, metodica este aceeasi. Antrenorii stabilesc cate 2-3 combinatii pentru atac si alte 2-3 pentru aparare, in asa fel incat sa se realizeze o cat mai buna cunoastere a potentialului fiecarui jucator si al echipei pentru aceste momente fixe ale jocului. Se urmaresc: surprinderea adversarului si, in acelasi timp, masurile strategice pentru a nu fi surprins de adversar.

* la toate momentele fixe, in atac sau in aparare, jucatorii sunt sincronzati pentru a realiza o eficienta maxima;

* fiecare jucator va actiona in conformitate cu planul stabilit si perfectionat in antrenamente. De respectarea cu strictete a intregii pregatiri stabilite (in etape exacte) depind, atat reusita, cat si victoria ;

* antrenorii trebuie sa uniformizeze concentrarea psihica a intregii echipe la momentele fixe, cu punct maxim in momentul executarii. Astfel se poate realiza, in cele mai multe situatii, marcarea de goluri si, cu acestea, victoria;

* in conditiile practice din teren, datorita diferitelor aspecte ale jocului (oboseala jucatorilor, dificultatea terenului, scorul la un moment dat, accidentarea unor jucatori care executau loviturile libere directe etc.), se vor alege variantele optime cu care sa se realizeze cu eficienta maxima inscrierea golului.

 

Bibliografie:

 [] Radulescu, M., Dima, M., (2009), Fotbal “PRO”, Probleme ale antrenorului profesionist, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.

[] Stanculescu, V., (1982), Ghidul antrenorului de fotbal, Bucuresti, Editura Sport-Turism

 

 

Faza finala a preselectiei (11-13 ani)

 

faza-finala-a-preselectiei-11-13-ani_1

Obiective cadru si de referinta:

  1. Stare de sanatate perfecta pentru continuarea activitatii fotbalistice.
  2. Ameliorarea dezvoltarii fizice armonioase in paralel cu cresterea capacitatii functionale a organismului.
  3. Continuarea: (- Dezvoltarii capacitatilor motrice de baza, cu accent pe viteza in conditiile unui efort predominant de rezistenta. – Dezvoltarii capacitatilor coordinative. – Maririi capacitatii de efort aerob).
  4. Consolidarea elementelor tehnice de baza efectuate din miscare, in contextul unor inlantuiri de procedee complexe.
  5. Invatarea actiunilor tactice de baza – individuale si colective, in atac si in aparare; stimularea formarii gandirii tactice in contextul unor jocuri scoala.
  6. Prezentarea prin intermediul metodelor informatice moderne a unor jucatori celebri, a unor echipe importante si a unor jocuri „model”, precum si a unor elemente legate de organizarea jocului in atac si aparare.
  7. Continuarea invatarii regulamentului de joc oficial si a detaliilor legate de participarea la competiţii oficiale.
  8. Optimizarea aptitudinilor psihice – continuarea conturarii profilului psihologic al viitorului junior competitiv pentru fotbalul juvenil, apt sa suporte rigorile si efortul activitatii sportive.

 

Continutul etapei:

= PREGATIREA FIZICA =

  • dezvoltarea vitezei, mai ales a celei de deplasare si de reactie;
  • dezvoltarea rezistentei;
  • dezvoltarea detentei;
  • dezvoltarea echilibrului si a coordonarii.

 

= PREGATIREA TEHNICA =

  • consolidarea procedeelor tehnice (de baza) ale jocului de fotbal invatate si initierea in:

-lovirea mingii cu piciorul (cu coapsa, din vole, din demi-vole, lobare peste adversar);

-lovirea mingii cu capul (din plonjon de pe loc);

-preluarea mingii cu coapsa si cu pieptul prin amortizare si preluarea mingii cu piciorul – contralovitura;

-conducerea mingii cu siretul plin si cu talpa (tragere);

-miscarea inselatoare la nivelul capului (privirea);

-protejarea mingii de pe loc;

-deposedarea adversarului de minge prin atac din fata si din lateral;

-aruncarea mingii de la margine cu elan.

 

= PREGATIRE TACTICA =

  • consolidarea actiunilor tactice individuale si colective in atac si in aparare invatate si initierea in:

in atac: pasa, schimbul de locuri;

in aparare: marcajul dublu (dublajul), schimbul de adversari.

 

= PREGATIRE TEORETICA =

  • insusirea unor notiuni regulamentare de baza in jocul de fotbal (offside, legea avantajului, obstructie);
  • analiza simpla a unui joc;
  • vizionarea de jocuri (ale echipei preferate din campionatele nationale, internationale si ale echipei nationale) si alegerea unor modele de jucatori.

 

= PREGATIRE PSIHOLOGICA =

  • dezvoltarea aptitudinilor psihice specifice;
  • punctualitate;
  • respect reciproc in cadrul echipei;
  • capacitate de apreciere.

 

= PREGATIRE BIOLOGICA =

  • aplicarea constienta a unor notiuni simple de refacere a organismului dupa efort in concordanta cu mediul in care se desfasoara activitatea fotbalistica (vant, ploaie, caldura mare, frig, etc.) prin: odihna, somn, alimentatie corespunzatoare.

 

Particularitatile etapei:

COMPONENTELE ANTRENAMENTULUI

PONDEREA PREGATIRII

CARACTERISTICI ALE PONDERII PREGATIRI

–          Pregatire fizica

35 %

–          Pondere mare
–          Pregatire tehnica

40 %

–          Pondere mare
–          Pregatire tactica

10 %

–          Pondere medie
–          Pregatire teoretica

5 %

–          Pondere mica
–          Pregatire psihologica

5 %

–          Pondere mica
–          Pregatire biologica

5 %

–          Pondere mica

 

  • Durata lectiilor de antrenament: 70-80 minute.
  • Locul desfasurarii antrenamentelor: teren in aer liber, sala.
  • Numar de teme ale antrenamentului: 1-2.
  • Numar de antrenamente pe saptamana: 3-4.
  • Numar de antrenamente anuale: 130-150.

 

Bibliografie:

[] Cojocaru, V., (2001), Fotbal, notiuni generale, Bucuresti, Editura Axis Mundi

[] Grigore, G., (2011), Fotbal, strategia formativa a jucatorului, Bucuresti, Editura Printech

[] Motroc, I., Motroc, F., (1996), Fotbalul la copii si juniori, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.

 

22 criterii de alcatuire a echipei pentru jocul oficial

This slideshow requires JavaScript.

  1. Cea mai buna formatie din lotul disponibil.
  2. Un „11 ideal” mentinut mai multe jocuri.
  3. Utilizarea jucatorilor sanatosi si evitarea la maximum a riscurilor in acest sens.
  4. Introducerea jucatorilor care se afla in cea mai buna dispozitie fizica si psihica.
  5. Formatia care intreuneste cele mai multe sanse de a se adapta jocului din toate punctele de vedere pentru atingerea obiectivului propus.
  6. Mentinerea formatiei care a dat satisfactie in ultimul joc.
  7. Alcatuirea formatiei avand in vedere principiul rotatiei jucatorilor.
  8. Alcatuirea echipei stimuland concurenta intre jucatori.
  9. Menajarea unuia sau a mai multor jucatori pentru un anumit scop.
  10. Alcatuirea echipei avand in vedere principiul complementaritatii.
  11. Echilibrul intre tineri si experimentati, straini – jucatori autohtoni.
  12. Mentinerea unui „schelet” de jucatori experimentati.
  13. Intinerirea echipei.
  14. Stabilirea „primului 11” plecand de la cerintele sistemului de joc preconizat.
  15. Formarea echipei plecand de la sarcini tactice speciale create de conditiile climaterice, starea terenului, particularitati ale adversarului, etc..
  16. Ascendentul moral sau traditia negativa in fata unui adversar.
  17. Evitarea supunerii unuia sau a doi jucatori intr-un raport disproportionat cu adversarii (fizic, tehnic, valoric, etc.).
  18. Acordarea unuia sau mai multor jucatori a sansei de a se revansa dupa un insucces sau dupa greseli grave, personale.
  19. Eliminarea unui jucator sau a mai multora dupa o evolutie iresponsabila sau diferite abateri grave.
  20. O sansa pentru fiecare.
  21. Afectivitatea jucatorilor, relatiile lor, ca si alte aspecte emotionale (curaj, teama, etc.).
  22. Problemele personale ale unora sau mai multor jucatori, cunoscute sau necunoscute, care ar putea influenta randamentul.

 

Bibliografie:

[] Commuci, N., Viani, M., (1987), Manualul antrenorului profesionist, Roma, F.I.G.C.

[] Motroc, I., (1989), Fotbal – problem de teoria si metodica antrenamentului vol. XX, Bucuresti, Editura CNEFS

[] Radulescu, M., Dima, M., (2009), Fotbal “PRO”, Probleme ale antrenorului profesionist, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.

 

 

Antrenamentul individual la fotbal

 antrenamentul-individual-la-fotbal_1

Cele mai multe tipuri de antrenamente la fotbal sunt cele in care se lucreaza frontal (cu toata grupa simultan) sau prin impartirea lotului în 2-3 sau mai multe subgrupe, care lucreaza in cadrui aceleiasi sedinte de pregatire, dupa un program si activitati diferite.

Exista insa si lectii de antrenament (sau parti ale acestuia) in care se lucreaza cu fiecare jucator in parte, de aceea ele se numesc antrenamente individuale, ale caror aspecte urmeaza sa le prezint.

Antrenamentul individual la fotbal se poate desfasura sub trei forme diferite, dupa criteriul conceperii:

  • Antrenorul este cel care organizeaza si planifica antrenamentul, in functie de evidenta pe care o are si pe baza unei cunoasteri amanuntite a jucatorilor sai, in raport cu cunostintele si deficientele fiecaruia. El va propune fiecaruia in parte un program separat, cu ce procedee tehnice, ce exercitii si cum vor fi dozate, dar totul subordonat unei teme centrale care sa respecte planificarea existenta. Spre exemplu, toti vor lucra la pregatirea tehnica, dar fiecare cu alte procedee, mai ales ca la cele mai multe exercitii vor avea nevoie de un partener de lucru. Se recomanda folosirea acestui tip de antrenament la grupele de varsta mica, sub 14 ani, jucatorii nereusind sa discearna bine ce ar trebui sa faca fiecare in parte. Pentru ca asemenea antrenamente sunt destul de greu de condus, antrenorul trebuie sa se asigure ca va putea administra un asemenea antrenament si ca va putea sa aloce un numar redus de antrenamente individuale pe mezociclu.

 

  • Incepand cu varsta „juniorilor I” pot fi derulate antrenamente individuale autoconduse. Jucatorii sunt cei care hotarasc ca va contine antrenamentul lor, iar antrenorul va avea rolul de reper, pentru a oferi indicatiile solicitate asupra exercitiilor, volumului de lucru, asupra timpului etc.. Asemenea antrenamente intregi pot fi derulate dar cel mai frecvent se aloca parti de 15-20 de minute sau mai mult, in care jucatorul decide ce vrea sa lucreze el si isi organizeaza secventa de pregatire asa cum considera el, lucreaza singur sau cu un partener, antrenorul neintervenind decat cu rol de consilier. Secventele respective se pot localiza inainte de antrenamentul propriu-zis (dupa o parte de incalzire corespunzatoare), in timpul antrenamentului, dar cel mai des apar dupa incheierea antrenamentului programat, in ziua respectiva sau la o alta ora din zi, lucrand practic doua antrenamente.

 

  • Cea de a treia modalitate este antrenamentul individualizat, condus in intregime de catre antrenor, cu teme comune pentru toti jucatorii, cu exercitii similare, dar dozate diferit, in functie de particularitatile fiecarui jucator. Este practic un antrenament in care antrenorul sau preparatorul fizic, pe baza cunostintelor exacte despre jucatorii sai, va adapta pentru fiecare in parte, temele si obiectivele propuse la posibilitatile si necesitatile acestora si in functie de evolutia fiecaruia in timp. Progresul fiecarui jucator in parte va fi astfel mai bine stimulat, pentru ca nu vor exista jucatori „fortati” de catre alti colegi (fapt care are efect inhibitor) si nici jucatori „trasi indarat” de catre ceilalti coechipieri (cu efect demotivant). Rolul unor asemenea variante de antrenamente este, in primul rand, localizat in sfera psihologica, jucatorii avand o motivatie aparte (se intrec cu sine insusi) dar au si efecte considerabile si in planul maturizarii, pentru ca ei vor fi cei care vor alege, vor decide si vor concepe ceea ce este important pentru ei si pentru acea parte de antrenament. Se mai poate vorbi de efecte si pe linia autoorganizarii si responsabilizarii. In plan strict metodic, rolul unor astfel de antrenamente individuale sau individualizate este de specializare si de perfectionare.

antrenamentul-individual-la-fotbal_2

In final sunt necesare unele precizari:

Aceste tipuri de antrenamente solicita o buna pregatire a antrenorului sau preparatorului fizic, de educatie, experienta si calitati, abilitati de relationare si comunicare, deoarece trebuie lucrat cu toti jucatorii la fel, cu o atentie acordata in mod echilibrat tuturor, cu interventii punctuale, cu spirit de observatie etc., toate acestea in contextul in care antrenorul coordoneaza tot lotul simultan dar fiecare lucreaza relativ altceva. Este indispensabila o planificare minutioasa, anterioara acestor antrenamente, pentru a concepe corect activitatea fiecaruia, precum si o inregistrare relevanta a ceea ce s-a intamplat in antrenamentul respectiv (scopul fiind de particularizare a pregatirii, pentru a facilita progresul fiecaruia si a cunoaste daca ceea ce a lucrat fiecare a avut un efect semnificativ).

Sunt necesare discutii, clarificari, indicatii, recomandari, interventii, toate acestea fiind punctuale in timpul antrenamentului sau extinse dupa caz, la finalul acestuia.

Bibliografie:

[] Cojocaru, V., (2002), Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregatirii, Bucuresti, Editura Axis Mundi

[] Motroc, I., Cojocaru, V., (1998), Fotbal – curs de baza, Bucuresti, Editura ANEFS

[] Radulescu, M., (2009), Fotbal, tehnica – factor prioritar, Editura Razesu, Romania

 

Vitamina A

 vitamina-a_1

Acest nutrient esential mareste acultatea vizuala, mentine sanatatea pielii si sprijina sistemul imunitar. In consecinta, organismul are nevoie de un nivel adecvat de vitamina A pentru a preveni anumite afectiuni oculare, unele boli de piele si o gama larga de infectii.

 

Ce este vitamina A?

Vitamina A, un nutrient solubil in grasime, este inmagazinata in ficat. Organismul obtine vitamina A partial din grasimi animale si partial din beta-caroten si alte carotenoide continute in fructe si legume. Vitamina A este prezenta in corp in forme chimice variate numite retinoide, deoarece vitamina este esentiala pentru sanatatea retinei.

 

Cum actioneaza vitamina A?

Aceasta vitamina previne cecitatea nocturna (tulburare a organelor de vaz ce impiedica o persoana sa distinga vizual obiecte in conditii de lumina insuficienta sau difuza), mentine sanatatea pielii si a celulelor peretilor tractului respirator si gastrointestinal si ajuta la formarea dintilor si a oaselor. Este vitala pentru o reproducere, crestere si dezvoltare normale. In plus, vitamina A este cruciala pentru sistemul imunitar, inclusiv rezerva bogata a celulelor imune care captusesc caile respiratorii si tractul digestiv si asigura apararea impotriva bolilor.

vitamina-a_2

Beneficii majore:

Vitamina A este poate cel mai bine cunoscut pentru capacitatea ei de a mentine vederea, mai cu seama vederea pe timp de noapte, ajutand ochiul sa se adapteze de la lumina puternica la intuneric. Ea poate sa atenueze si sindromul de „ochi uscat“, o problema raspandita in multe tari in curs de dezvoltare si asociata specific cu o deficienta severa de vitamina A.

Stimuland imunitatea, vitamina A creste rezistenta la infectii, printre care gatul inflamat, raceala, gripa si bronsita. Ea poate sa combata, de asemenea, herpesul facial si zona zoster (produse de un virus al herpesului), verucile (o infectie virala a pielii), infectiile oculare si vaginale fungice si poate chiar sa ajute sa fie tinute sub control alergiile. Vitamina poate sa sprijine sistemul imunitar sa lupte impotriva cancerului la san si la plamani si sa imbunatatească ratele de supravietuire ale celor care au leucemie; in plus, studiile pe animale arata ca ea inhiba melanoamele, o forma posibil fatala a cancerului de piele. Un alt beneficiu al pacientilor cu cancer este acela ca, eficienta chimioterapiei poate fi sporita atunci cand organismul dispune de rezerve suficiente de vitamina A.

 

Beneficii suplimentare:

Vitamina A a fost folosita pentru prima data in „anii 40” pentru a trata afectiuni dermatologice, printre care acneea si psoriazisul, dar dozele erau mari si toxice. Oamenii de stiinta au dezvoltat mai tarziu niste derivate mai sigure ale vitaminei A (mai cu seama acidul retinoic); vandute acum sub forma de medicamente care se elibereaza pe baza de reteta, printre acestea se numara si crema contra acneei si ridurilor Retin-A. Niste doze mai scazute de vitamina A (7500 mcg pe zi) pot fi folosite, dar numai sub supraveghere medicala, pentru a trata unele afectiuni ale pielii, printre care acneea, pielea uscata, eczemele, cuperoza si psoriazul. Cand nivelul vitaminei A in organism este optim, este stimulata vindecarea ranilor pielii si chiar accelerata recuperarea dupa luxatii si intinderi musculare. Eficienta unui nivel bun al vitaminei A se extinde chiar si asupra peretilor tractului digestiv, aceasta ajutand la tratarea intestinului inflamat si a ulcerului. In plus, niste cantitati suficiente ale acestei vitamine vor grabi insanatosirea persoanelor care au suferit un atac cerebral. Femeile cu ciclu abundent si prelungit au uneori carente in vitamina A.

 

Utilizari:

  • Ajuta organismul sa lupte impotriva racelii, a gripei si a altor tipuri de infectii.
  • Ajuta la sanatatea pielii, la vindecarea ranilor, a arsurilor si a ulceratiilor.
  • Mentine ochii sanatosi.
  • Este de folos peretilor tractului digestiv.

Vitamina A_4.jpg

Forme de prezentare:

  • Capsule.
  • Lichid.
  • Capsule gelatinoase.
  • Comprimate.

 

Precautii:

  • Vitamina A poate sa ajunga la nivel toxic, asa ca fiti atenti sa nu luati prea multa si tineti minte ca forma beta-caroten a vitaminei este mai sigura.
  • Femeile care sunt gravide sau vor sa ramana insarcinate nu ar trebui sa ia mai mult de 1500 mcg de vitamina A pe zi; dozele mai mari pot provoca defecte congenitale. Este important sa va controlati sarcina daca luati doze mai mari de 1500 mcg si inca cel putin o luna dupa aceea.

!!! Daca suferiti de o boala, consultati medicul inainte de a lua suplimente!!!

vitamina-a_3

Cat de mult va trebuie?

Doza recomandata pentru vitamina A este de 600 mcg pe zi pentru femei si 700 mcg pentru barbati.

Daca luati prea putin:

Cu toate ca este rara, o deficienta de vitamina A poate duce la cecitate nocturna (chiar la orbire totala) si la o rezistenta mult scazuta la infectii. Cazuri mai moderate de deficienta survin mai cu seama la varstnici, care au adesea o dieta saraca in vitamine. Infectii precum pneumonia pot epuiza stocurile de vitamina A.

Daca luati prea mult:

Cu toate ca un nivel zinic pana la 1500 mcg este lipsit de riscuri, suplimentarea cu vitamina A nu ar trebui facuta daca nu a fost prescrisa de un medic. Acest sfat este important in mod special pentru femeile care sunt sau vor sa devina gravide, din cauza riscului unor efecte nocive asupra fatului in dezvoltare. O singura doza de 15000 mcg poate produce slabiciune si varsaturi, s-a semnalat ca pana si numai o cantinate de 7500 mcg pe zi timp de 6 ani a cauzat o boala grava a ficatului (ciroza). Printre semnele toxicitatii se numara: piele uscata, crapata si unghii friabile, o cadere mai mare a parului, sangerarea gingiilor, pierdere in greutate, irascibilitate, oboseala si greata.

 

Mod de administrare:

  • Dozaj: Pentru a evita un consum excesiv de vitamina A se recomanda sa nu se ia suplimente care contin mai mult decat cantitatea zilnica permisa de 800 mcg. Alternativ, luati vitamina A sub forma de amestec de carotenoide.
  • Indicatii de utilizare: Luati suplimante la masa; putine grasime in dieta faciliteaza absorbtia. Vitamina E si Zincul ajuta organismul sa foloseasca vitamina A, care la randul ei mareste absorbtia fierului din alimente.

vitamina-a_5

Alte surse:

Vitamina A se gaseste din abundenta in peste, galbenus de ou, unt, maruntaie si organe cum ar fi ficatul (90 g asigura peste 2500 mcg) si in laptele fortificat (verificati eticheta pentru a fi siguri). Fructele si legumele galbene, portocalii, rosii si verde-inchis contin cantitati mari de beta-caroten si multe alte carotenoide, pe care organismul le transforma in vitamina A cand este nevoie.

 

Descoperiri recente:

  • In doua studii recente, pana la 7500 mcg de vitamina A pe zi au imbunatatit capacitatea insulinei de a controla zaharul in sange.
  • Un studiu brazilian a constatat ca vitamina A poate sa combata bolile cronice de plamani. Dupa 30 de zile in care au luat suplimente, barbatii care au primit 1500 mcg pe zi au putut respira mai bine decat cei carora li s-a dat un placebo.

 

Informatii si sfaturi:

  • Vitamina A se i-a cel mai bine sub forma de beta-caroten. Nu puteti ajunge la o supradozare daca mancati fructe si legume bogate in carotenoide, cum ar fi caisele, pepenii galbeni sau zarzavaturile cu frunze verzi. Cu toate ca organismul transforma unele carotenoide in vitamina A, o face numai atunci cand este nevoie. In afara cazului in care mancati mult ficat sau peste gras, este aproape imposibil sa primiti prea multa vitamina A din dieta.
  • Dozele de vitamina A pot fi date ca unitati internationale (UI) mai degraba decat ca echivalente de retinol (ER), care se dau in mcg. Un ER este echivalent cu 3,3 UI.
  • Daca plecati spre Polul Nord, fiti atenti ce mancati: 110 g de ficat de urs polar contin o doza toxic acuta de vitamina A – peste 600000 mcg.

 

Bibliografie:

[] Ashwell, M., Bussell, G., Clasen, L., Egginton, J., Gibson, S., Govindji, A., McCleneghan, J., Wilcock, F., (2008), Vitamine, minerale si suplimente, Bucuresti, Editura Reader’s Digest

[] Brody, T., (1999), Nutritional Biochemistry (2’nd edition), Elsevier Academic Press, New York, USA

[] Combs, G.F., McClung, (2008), The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrition and Health (3’rd edition), Elsevier Academic Press, USA

[] Rucker, R.B., Suttie, J.W., McCormick, D.B., Machlin, L.J., (2001), Handbook of Vitamins (3’rd edition), Marcel Dekker, New York, USA

 

 

 

Suportul fiziologic al capacitatii coordinative

Real Madrid Training - UEFA Champions League Final

Pentru lamurirea notiunii de coordonare, trebuie sa ne intrebam care dintre factorii, fortele, elementele si procesele partiale ale sectiunilor motrice trebuie coordonate, respectiv ordonate si organizate intr-un proces logic general. Aceasta intrebare are diferite raspunsuri, determinate de punctul de vedere al domeniului cercetarii stiintifice.

Fiziologia raporteaza coordonarea la activitatea musculara (Leboulch), la anumite reguli ale activitatii musculaturii sinergice si antagonice (Wacolder) si la procesele de conducere realizate de sistemul nervos. Aceasta abordare impune denumirea de coordonare neuro-musculara.

Anatomia functionala si kinetologia subanteleg prin coordonare motrica relatiile dintre jocul diferitelor grupe musculare (Wells), in timp ce biomecanica coreleaza impulsurile de forta care trebuie coordonate in cadrul actiunii, functie de parametrii stabiliti (Cihaidze-Donskoi).

Revenind la problema factorilor si proceselor care trebuie coordonate, constatam ca notiunea de capacitati coordinative include toate aspectele sus amintite, fiecare din ele reprezentand treapta diferentiata a abstractiei actelor motrice care traiesc constient, in mod nemijlocit.

Athelete training for soccer

J.Weineck formuleaza un model schematic al controlului motor in care diversele tipuri de raspuns sunt determinate de anumite cerinte:

  • captarea informatiei si prelucrarea ei (calitatea procesului depinde in foarte mare masura de capacitatea de analiza a sportivului insusi);
  • anticiparea si programarea actului motor prin valorificarea experientei anterioare si a bagajului motric al sportivului;
  • transmiterea impulsului catre efector;
  • retro-infirmarea constanta bazata pe derularea actiunii;
  • impulsuri corective, daca este necesar.

Din cele prezentate putem constata ca, acumularea si prelucrarea informatiilor capata un loc esential in procesele de coordonare motrica.

Informarea senzoriala si verbala reprezinta o conditie in coordonarea miscarilor, fapt care sustine ideea ca fiecare act motric presupune o programare.

Aceasta programare este denumita din punct de vedere psihologic, elaborare anticipata a miscarior.

BIBLIOGRAFIE:

  • Radulescu, M., (2009), Fotbal, tehnica – factor prioritar, Editura  Razesu, Romania

What football parents can expect from children

 what-football-parents-can-expect-from-children_1

My goals:

  • child’s development at different ages;
  • consider how children’s development impacts on them as players;
  • help you consider what you can expect from your child depending on age.

 

Why can’t he head the ball?”: I’m unable to keep count of the number of times I have overheard this question from parents of young children!

 

My mention:

Within any group of children there could be a four-year development range. For example: in a group of under 11’s, whilst some will display the average, others could still be displaying the characteristics of an under 9’, whilst others could be considered an under 13 in terms of development. In time, this will usually equal out, but parents and coaches need to be aware of this.

 

Next, I will highlight the particular characteristics of the different age groups involved in youth football. This will give you an idea of what can expect from your child and how you can use this information to support their development and encourage their continued participation.

 what-football-parents-can-expect-from-children_2

Under 8’s
Characteristics: What does this mean?
– Excitable

Expect lots of energy and running around from your child.

– Enthusiastic Build on this, encourage the players, don’t be negative, and focus on development and participation and don’t be driven by results.
– Egocentric Don’t expect lots of passes and teamwork. Encourage your child to concentrate on developing his individual skills.
– Talkative Encourage them to ask questions and communicate on the pitch.
– Short concentration span They will get bored quickly, so organize lots of fun yet purposeful games.
– Limited understanding of space Expect everyone to chase the ball.
– Sensitive to criticism

Be aware of this sensibility.

– Lack of decision-making ability

The more decisions you give them, the less likely they will be to make one. „4 vs4” or „3 vs 3” is the best at this age group.

– Difficulty on judging the speed of moving objects Expect them to air kick and miss the ball. Make sure you don’t criticize them if they do this, but suggest ways to help them to avoid doing this.
– Undeveloped strength

Don’t expect many 20m cross-field passes and work on short passing and shooting.

 

My mention:

I wish I had a pound for every time I’ve heard a coach spend the entire training session telling the players to be quiet, and the entire game complaining that the players won’t talk to each other.

 

Statistic:

The average adult can concentrate for 20 minutes, so don’t expect a seven year old to concentrate for more than ten minutes.

 

Best practice:

Give your child the choice between a theme park, a day at the zoo, the circus, or a trip to the seaside. You will still be there two hours later before a decision is made. Give a choice of two and you will get an answer! Young children have not fully developed their decision-making skills so be aware of this. Don’t get frustrated if they find it hard to make decisions. Make it easier for young children by giving them limited choices.

 

SKOREA-RELIGION-BUDDHISM

Under 10’s
Characteristics: What does this mean?
– Golden age of learning

Encourage questions and set challenges to test and stretch the player.

– Increased awareness of others Increase decision-making options and understanding of what children can do to progress play. Move to „6 vs 6” or „7 vs 7” and expect more passes.
– Enthusiastic Don’t stifle your child, instead use this enthusiasm to encourage and develop ability. It might also be a good idea to develop this enthusiasm by going to watch other matches to get a different experience of the game.
– More attentive You can go into more in depth in coaching sessions as the child will have a longer concentration span and will absorb more information. But make sure you explain and check his understanding.
– Enjoyment of challenges Stretch children both physically and mentally by using more advanced coaching games.
– Increased strength Expect more long passes.
– Loss of flexibility

It is important to recognize that this happens and therefore be as vigilant as ever in remembering the warm-up!

 

what-football-parents-can-expect-from-children_4

Under 14’s
Characteristics: What does this mean?
– Able to develop team play

Develop positional play.

– Enjoy problem solving

Don’t provide the answers – in training set a problem, and encourage them to solve this. We need to encourage problem solving in players as we need them to thrive and adapt in a game when we can’t be on the pitch with them!

– Peer pressure

Be aware of the growing influence of a child’s peers.

– Identify others’ strengths and weakness

This can be both positive and negative. It will be a challenge as to how you encourage the player to evaluate performance in a positive way. This lies in the ability to recognize the concepts of team play.

– Competitive

The players want to participate in and enjoy competition and the physical challenge that comes with this but remember to keep competition in perspective. It’s nice to win, but not at any cost! There are lessons to be learned from defeat – turn it into a positive learning experience.

– Physical change

Be aware and sensitive to the impact puberty may have on the individual. At this age there could be a large difference in size and strength between players – this will usually equal out in time. As a child has a growth spurt, he may become weaker – keep an eye on this. Children of this age could also be susceptible to injury as the muscle and bone develop at different rates.

what-football-parents-can-expect-from-children_5

Over 15’s
Characteristics: What does this mean?
– Growing stronger

Players are reaching adulthood and have fewer growth spurts.

– Greater mental strength

Players will have a greater ability to cope with tough game situations.

– The need for physical challenge

As the body becomes stronger so does the ability to meet physical challenge. Part of this is to test yourself against others.

– More tactically aware

Players will, by this stage, have settled on a preferred position. They will be more aware of their role in the team and of how this supports the roles of those around them.

– More analytical

Players are able to review their own performance and the performances of others, including that of the coach. This can be challenging, but should be encouraged.

– More competitive

This links into the need for physical challenge. Players in this age group want to compete and beat themselves.

– Changes in personal life

During this period, young people will be facing lots of changes in their life, such as moving from school to college or work. This may lead to new friendship groups. Often in these circumstances the football club can be the one constant in their life.

 

Best practice:

Remember that for all age groups, we must support players to develop, improve and encourage them to think for themselves.

 

Summary:

  • There can be up to a four-year development range within any age group.
  • There are development characteristics in children that will influence their football development.
  • Don’t expect lots of passing in the under 8’s but expect everyone to follow the ball.
  • The golden age of learning begins at ten.
  • The under 14’s will begin to develop team play and enjoy problem solving.
  • As a child reaches 15 they are looking for greater challenges.
  • Watch games to see what children at different age groups can achieve – this will help you to be realistic about what to expect from your child.
  • Encourage your child to adhere and respect the players’ code of conduct.

 

Bibliography:

[] Les Howie, The Official FA Guide for Football Parents, (2007), Hodder & Stoughton, Bookpoint Ltd.,  Manchester (UK)