Sistem imunitar slabit

 sistem-imunitar-slabit_1

Medicina moderna conventionala combate bolile direct prin intermediul medicamentelor, operatiilor, radiatiei si prin alte tipuri de terapii, insa adevarata sanatate poate fi atinsa doar prin mentinerea unui sistem imunitar care functioneaza corect. Sistemul imunitar lupta impotriva microorganismelor care produc boli si care ingreuneaza procesul de vindecare.

Sistemul imunitar este cheia luptei impotriva oricarei probleme a organismului, incepand cu micile zgarieturi la barbierit si pana Ia virusurile mutante care abunda in zilele noastre. Chiar si procesul de imbatranire poate fi asociat cu functionarea sistemului imunitar de-a lungul timpului.

Slabirea sistemului imunitar rezulta dintr-o sensibilitate crescuta la fiecare tip de boala. Printre simptomele comune ale functionarii precare a sistemului imunitar se afla oboseala, apatia, infectiile repetate, inflamatiile, reactiile alergice, vindecarea ingreunata, diareea cronica, infectiile care reprezinta proliferarea anumitor organisme altminteri prezente in corp, cum ar fi aftele orale, candidoza sistemica sau infectiile vaginale cu ciuperci.

Se estimeaza ca oamenii sanatosi racesc de doua ori pe an. Persoanele care au mai multe raceli si boli infectioase se pare ca au unele probleme cu sistemul imunitar. Intelegand anumite elemente de baza ale sistemului imunitar si ale modului in care ele actioneaza, intelegem cat de important este rolul jucat de sistemul imunitar in sanatatea noastra si putem sa luam atitudine in privinta mentinerii sanatatii.

Simplu spus,  obiectivul sistemului imunitar este sa identifice lucrurile care se gasesc in mod natural in organism si pe cele care provin din materialele daunatoare, iar apoi sa neutralizeze sau sa distruga materialele straine.

Sistemul imunitar este diferit fata de alte sisteme din organism prin aceea ca nu este o structura fizica, ci un ansamblu de operatiuni complexe ce implica diferite organe, structuri si substante, printre care globulele albe, maduva spinarii, vasele limfatice si organele, celulele specifice din anumite tesuturi ale organismului si substantele specializate, numite factori de serum, care sunt prezente in sange. Ideal, toate aceste componente conlucreaza pentru a proteja organismul impotriva bolilor si infectiilor.

Sistemul imunitar uman este functional la nastere, insa nu functioneaza la capacitate maxima. Acest lucru se numeste imunitate innascuta, adica imunitatea cu care te nasti. Functia imunitara se dezvolta si devine mai sofisticata odata cu maturizarea sistemului si pe masura ce organismul invata sa se apere singur impotriva diferitilor invadatori straini numiti antigeni.  Aceasta se numeste imunitate adaptativa.

Sistemul imunitar are capacitatea de a invata sa identifice si sa-si aminteasca antigenii cu care s-a confruntat. Acest lucru se face prin doua cai principale cunoscute ca imunitate mediata celular si imunitate umorala.

sistem-imunitar-slabit_2

In imunitatea mediata celular, globulele albe ale sangelui, numite limfocite T, identifica si distrug celulele canceroase, virusurile si microorganismele, precum si bacteriile sau ciupercile. Limfocitele (sau celulele T) cresc in glanda timus (de aici denumirea „T”). Glanda timus este o glanda mica localizata deasupra osului stern, componenta majora a sistemului imunitar. In timus, fiecare celula T este programata sa identifice un anumit tip de dusman invadator. Nu toate viitoarele celule T, trec cu succes prin timus. Acelea care au o programare imperfecta sunt eliminate. Cele apte sunt eliberate in circulatia sangvina pentru a cauta si distruge antigenii care corespund programarii lor. Ataca antigenii prin secretarea unor proteine numite citokine. Interferonul este una dintre cele mai cunoscute citokine.

Imunitatea umorala implica producerea de anticorpi. Acestia nu sunt celule, ci proteine speciale a caror structura chimica este conceputa sa se potriveasca suprafetelor specifice ale antigenilor. Cand intalnesc antigeni specifici lor, anticorpii ii elimina sau alerteaza celulele albe ale organismlui sa atace. Anticorpii sunt produsi de un alt grup de globule albe, limfocitele B, care se formeaza si se maturizeaza in maduva spinarii. Cand limfocitele B se confrunta cu un antigen specific, produc anticorpi ca sa-l combata si creeaza copia invadatorului pentru ca, in felul acesta, sa inceapa sa produca anticorpi in cazul altui atac, chiar daca intre cele doua atacuri a trecut mult timp. Pentru ca acest sistem sa functioneze, fiecare celula B trebuie sa fie pregatita sa produca o infinitate de diferiti anticorpi, in asa fel incat sa prinda orice antigen prezent. Faptul este posibil datorita unui mecanism numit „saltul genelor“. In interiorul celulelor B, genele, care determina structura chimica a proteinei ce trebuie produsa, pot fi atrase sau unite intr-un numar astronomic de diferite combinatii. Ca rezultat, orice celula B capabila sa produca anticorpi se poate uni practic cu orice invadator strain. Acest proces al imunitatii umorale face posibila imunizarea.

Datorita rolului lor crucial in toate etapele imunitatii – atat mediate de celule, cat si in cele umorale – globulele albe sunt considerate prima linie de lupta in apararea orgamsmului. Globulele albe sunt mai mari decat globulele rosii. In plus, se pot misca independent in fluxul sangvin si au posibilitatea de a trece prin peretii celulelor. Acest lucru face globulele albe sa calatoreasca repede catre locul ranirii sau al infectiei. Exista mai multe caregorii de globule albe, fiecare cu functii specifice.

sistem-imunitar-slabit_3

Dintre acestea sunt:

 – Granulocitele care, la randul, lor se impart in trei categori:

  1. Neutrofile, cel mai numeros tip de globule albe, a caror functie este sa distruga microorganisme cum sunt bacterille.
  2. Eozinofilele, care inghit si distrug anticorpii mutanti, rezultati din combinatiile anticorpilor cu antigenii, modereaza si hipersensibilitatea (alergica) reactiilor prin secretarea unei enzime care descompune histaminele. Nivelul crescut de eozinofile in sange este, de obicei, prezent la indivizii cu boli alergice, in special pentru ca organismul asteapta sa infrunte o reactie alergica.
  3. Bazofilele secreta compusi precum heparina sau histamina ca rezultat al contactului cu antigenii.

Limfocitele sunt responsabile cu dezvoltarea unei imunitati specifice. Cele trei tipuri de limfocite importante sunt celulele T, celulele B si celulele NK.

Celulele T – se maturizeaza in timus si joaca un rol important in imunitatea mediata celular.

Celulele B – se maturizeaza in maduva osoasa si sunt responsabile cu productia anticorpilor.

Celulele NK (natural killer) – distrug celulele corpului care au fost infectate sau care au devenit canceroase.

 – Monocitele. Cele mai mari celule ale sangelui, monocitele sunt „gunoierii” organismului. Ele inghit si digera particulele straine la fel cum le inghit si pe cele afectate sau impatranite, inclusiv celulele tumorale. Dupa ce circula 24 de ore prin sange, cele mai multe monocite intra in tesuturi si indeplinesc acolo aceleasi functii. Din acest moment devin macrofage.

O alta componenta importanta a imunitatii este sistemul limfatic. Acesta este un sistem de organe (incluzand splina, timusul, nodulii limfatici si amigdalele) si de fluide numite limfa, care circula prin vasele limfatice si care scalda celulele organismului atunci cand circula prin corp. Sistemul limfatic curata, in permanenta, la nivel celular. Prin sistemul limfatic, lichidul dintre spatiile celulare este drenat si ia cu el toxinele si alte elemente daunatoare din tesuturi. Limfa curge prin nodulii limfatici, unde filtrul macrofagelor elimina elementele daunatoare si, apoi, se intoarce in circulatia venoasa.

sistem-imunitar-slabit_4

Alte elemente ale sistemului imunitar includ splina, timuslul si maduva osoasa.

Splina – filtreaza sangele si elimina celulele rosii care trebuie inlocuite. Splina este populata de macrofage, de celule dendritice (globule albe ale sangelui, care colecteaza antigeni incat celulele T sa invete sa-i reccunoasca), globulele rosii, celule exterminatoare si celule tip B si T. In splina, antigenii sunt purtati la celulele B, acestea din urma folosind forma specifica de raspuns la antigeni. Persoanele a caror splina a fost scoasa sunt mai predispuse la boli, pentru ca functiile ei nu mai sunt active.

Celulele T – joaca un rol important in imunitate prin secretarea interleucinei-1, interleucinei-2 si  interferonului, cat si prin activarea celulelor R care produc anticorpi. Maduva osoasa produce noi globule albe, trombocite, celule B, celule exterminatoare, granulocite si timocite.

Toate globulele albe sunt facute din celule stem. Celulele stem sunt celule embrionare care au capacitatea de a se transforma in orice tip de celule. Unele globule albe care iau nastere in maduva osoasa o parasesc si se maturizeaza in alta parte a organismului, in timp ce restul celulelor se maturizeaza acolo unde iau nastere, sustinand sistemul imunitar. Toate celulele sistemului imunitar vin, de fapt, de la maduva. Apendicele si amigdalele sustin sistemul imunitar.

Asa minunat cum pare, sistemul imunitar se descurca singur doar daca este ingrijit cum trebuie. Acest lucru presupune ca organismul sa primeasca toti nutrientii necesari si sa traiasca intr-un mediu sanatos, evitand acele situatii care scade imunitatea.

! Multe elemente ale mediului in care traim astazi distrug capacitatea sistemului imunitar de a lupta !

Substantele de curatat din gospodarie, folosirea excesiva a antibioticelor si a altor medicamente, pesticidele, antibioticele si aditivii prezenti in mancarea pe care o consumam, expunerea la poluantii din mediu, toate suprasolicita sistemul imunitar. Un alt factor care contribuie la slabirea sistemului imunitar este stresul. Stresul rezulta din evenimentele biochimice care se suprapun activitatilor normale ale globulelor albe si care influenteaza sistemul endocrin, asa cum elimina si nutrientii necesari organismului. Rezultatul este slabirea capacitatii de vindecare si de aparare in fata infectiei.

Sistemul imunitar care functioneaza corect este, de fapt, un act de echilibru. In timp ce imunitatea inadecvata predispune la boli infectioase de diferite tipuri, ne putem imbolnavi si ca rezultat al raspunsului imunitar prea puternic pentru un anumit obiectiv. Multe boli, inclusiv alergiile, lupusul, anemia, reumatismul cardiac, artrita reumatica si, posibil, diabetul, au fost legate de o activitate inadecvata a sistemului imunitar. In consecinta acestea au fost numite boli autoimune sau boli de „autoatac”.

In timp ce apar tot mai multe informatii despre functionarea sistemului imunitar, tot atatea lucruri noi raman de descoperit. Numai in ultimii 10-15 ani cercetatorii si medicii au descoperit si au aprofundat diferite fatete ale sistemului imunitar. Imunologia (studierea sistemului imunitar) este una dintre stiintele care se dezvolta cel mai rapid in medicina actuala.

Urmariti urmatorul meu articol in care voi face o propunere personala a unui program de suplimente, destinat sa fortifice sistemul imunitar chiar daca este afectat de boli, stres, nutritie inadecvata, obiceiuri precare, chemoterapie sau o combinatie de astfel de factori, ma adresez persoanelor adulte. Pentru persoanele intre 12 si 17 ani, se va reduce doza la trei patrimi din cantitatea ce urmeaza a fi recomandata, iar pentru copiii intre 6 si 12 ani, se va folosi jumatate din doza recomandata.

 

Bibliografie:

[] Airola, P., (1974), How to get well, Phoenix, Health Plus Publishers

[] Balch, P., A., (2006), Nutritie si biotratamente, Bucuresti, Editura Litera

[] Teitelbaum, J., (1996), From fatigued to fantastic, New York, Avery Publishing Group

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s