Complex reabilitare adductor drept

Complex reabilitare adductor drept_1

 

  • Alergare tempo moderat. – (8’);
  • Complex de influentare selectiva a aparatului locomotor. – (7’)
  • Asezat pe un scaun cu picioarele intinse, se mentine pozitia timp de 40”. – (3 x 40”)
  • Culcat ventral, rularea musculaturii zonei inghinale pe rola training de masaj si recuperare timp de 3’. – (2 x 3’)
  • Culcat dorsal cu picioarele intinse si departate, flexie la nivelul articulatiei coxo-femurale, picioarele sustinute de partener. Partenerul incearca sa apropie usor membrele inferioare in timp ce executantul se straduieste sa opuna rezistenta, cedand treptat. – (3 x 8 rep.)
  • Culcat dorsal cu membrul inferior stang flectat din articulatia genunchiului si suprafata plantara sprijin pe sol, membrul opus intins, executa miscare controlata de urcare-coborare, fara a atinge pe faza de coborare solul cu calcaiul. – (3 x 12 rep.)
  • Culcat dorsal cu membrele superioare departate lateral si palmele sprijin pe sol, genunchii sunt dusi la piept, trenul inferior executa miscare controlata de „rasucire spre stanga-revenire in pozitie initiala-rasucire spre dreapta”. – (2 x {5+5})
  • Lucru cu partener, echilibrari-dezechilibrari pe piciorul drept la mingea de echilibru Bosu, timp de 40”. – (2 x 40”).
  • Culcat dorsal cu membrele inferioare flectate din articulatia genunchilor si zonele plantare sprijin pe sol, genunchii departati. Partenerul incearca sa apropie usor genunchii in timp ce executantul se straduieste sa opuna rezistenta, cedand treptat. – (3 x 8 rep.)
  • Culcat dorsal cu membrele inferioare flectate din articulatia genunchilor si zonele plantare sprijin pe sol, genunchii apropiati. Partenerul incearca sa departeze usor genunchii in timp ce executantul se straduieste sa opuna rezistenta, cedand treptat. – (3 x 8 rep.)
  • Lucru cu partener, mers pe varfuri intr-un spatiu delimitat. Partenerul incearca sa dezechilibreze executantul tragandu-l sau impingandu-l, din diferite pozitii. – (3 x 25”)
  • Echilibrare intre 2 mingi de echilibru Bosu si o perna de echilibru joasa. – (3 x 25”)
  • Deplasare laterala spre dreapta [departez-apropii], avand rezistenta data de Thera-Band la nivelul articulatiilor taloclurale. – (3 x 15m)
  • Din stand departat la nivelul umerilor, lateral fata de bancuta de pliometrie [joasa], executam saritura cu bataie pe ambele picioare si aterizare pe bancuta. – (3 x 10 rep.)
  • Mers de-a lungul unei linii drepte trasate in prealabil, ducand piciorul unul inaintea celuilalt alternativ, tinand o minge intre palme, cu partener care ofera mingea. Executantul efectueaza rasucire a trunchiului, el trebuie sa returneze mingea oferita de partener, lovind-o cu mingea pe care o tine intre palme. – (6 x 10m)
  • Echilibru [umeri-calcaie] intre 2 scaune, banci. – (2 x 40”)
  • Saritura laterala spre dreapta cu ducerea piciorului opus la piept si revenire in pozitie initiala [skip din departat la nivelul umerilor]. – (2 x 10 rep.)
  • Culcat dorsal cu gambele sprijin pe o minge fitness, tragem genunchii la piept, apoi intindem membrele inferioare si ridicam bazinul cu mentinere 1”, ramanand in sprijin pe mingea fitness si revenire in pozitie initiala. – (2 x 10 rep.)
  • Lateral fata de gard cu coarda elastica atasata la nivelul articulatiei talocrurale a membrului inferior drept, din departat, subiectul executa miscare de apropiere si revenire in pozitie initiala [departat]. – (20 rep., 15 rep., 10 rep.)
  • Semi-genuflexiuni din sprijin la perete pe o minge fitness tinuta la nivel lombar, cu Thera-Band la nivelul treimii inferioare a coapselor. (3 x 12 rep.)
  • Alergare tempo moderat. – (5’)
  • Stretching. – (5’)

 

!! La finalul sesiunii de pregatire, se aplica o punga cu gheata timp de 5′ asupra zonei lezate !!

 

Complex reabilitare adductor drept

Consolidare musculatura stabilizatoare

Stadion: ProSport Arena

Subiect: Giovani Ghimfus

Anul nasterii: 2005

Preparator fizic: Cristian Letchin (0772.285.214)

Data: 21.03.2017

Advertisements

Dirijarea si controlul antrenamentului

 Dirijarea si controlul antrenamentului_1

Controlul antrenamentului consta in compararea rezultatului cu obiectivul propus, pentru aprecierea eficientei pregatirii si, daca este necesar, modificarea anumitor elemente ale antrenamentului. Astfel, vor trebui comparate valorile modificarilor dorite in organism, ce conditioneaza performanta sportiva si rezultatul obtinut.

In acest sens, se impune:

  • stabilirea starii reale;
  • compararea acesteia cu starea dorita;
  • determinarea cauzelor care au dus la aparitia unor inadvertente si a conditiilor care ar favoriza o actiune mai eficienta;
  • corectarea continutului obiectivelor propuse.

O dirijare si un control adecvat al proceselor de antrenament necesita criterii validate pentru o evaluare a efectului antrenant, produs de una sau mai multe sesiuni de antrenament.

In plan practic, perspectiva cea mai simpla pare sa fie monitorizarea constanta a frecventei cardiace. Pentru o evaluare mai precisa a efectelor antrenamentului, trebuie sa se acorde o atentie speciala modificarilor suferite de nivelurile metabolice si hormonale, prin analiza sangelui sau a urinei.

_controlul antrenamentului

Incarcatura totala de lucru dintr-o sesiune de antrenament poate fi clasificata in:

  • incarcatura excesiva – depaseste capacitatile functionale ale organismului, provocand sindromul excesului de antrenament (supraantrenamentul);
  • incarcatura antrenanta – provoaca, o sinteza proteica de adaptare cu directie specifica, producand, deci, efecte de antrenare;
  • incarcatura de mentinere – este suficienta, pentru stimularea efectelor de antrenament si permite evitarea riscurilor de “pierdere a starii de antrenament” (dezadaptare);
  • incarcatura de refacere – este insuficienta pentru a evita riscul dezantrenarii, dar este in masura sa stimuleze procesele de refacere dupa o incarcatura antrenanta anterioara;
  • incarcatura insuficienta sau inutila.

Fiecare exercitiu induce o acumulare de metaboliti corelati specific cu acesta, care depind de intensitatea, regimul si volumul sau. Proteinele selectate pentru adaptare depind de efectul de inductie determinat de metaboliti, iar intensitatea si volumul sesiunii de antrenament determina, in schimb, activarea sistemului endocrin. Cresterea nivelului anumitor hormoni asigura amplificarea sintezei proteice de adaptare. De aceea, metabolitii acumulati si nivelul hematic al hormonilor pot fi utilizate drept criterii ale efectelor antrenamentului.

Oboseala, caracterizata printr-o diminuare reversibila a capacitatii functionale a organismului, consecutiv eforturilor psiho-fizice intense, este un fenomen ce insoteste in mod necesar antrenamentul si in acelasi timp, constituie o premisa pentru cresterea performantelor sportive.

De fapt, numai repetarea unor eforturi care produc oboseala, provoaca fenomene de supracompensare si, in final, o stare de adaptare a organismului. Antrenamentul, pe de o parte, trebuie sa produca aceste stari de adaptare in urma oboselii, iar, pe de alta parte, trebuie sa, evite ca aceasta sa fie excesiva. Oboseala si restabilirea, sunt considerate valori principale de control ale antrenamentului sportiv.

Semnalez faptul ca, trebuie facuta o delimitare precisa intre revenire si refacere-restabilire.

Revenirea – este fenomenul de stabilire a echilibrului homeostazic initial, dupa prestarea unei activitati.

Refacerea si restabilirea – vizeaza fenomenul de reorganizare si restructurare a organismului, ca urmare a unor eforturi de diferite marimi si orientari.

In antrenament, sistemele organice sunt solicitate la niveluri diferite, in functie de tipul, volumul si intensitatea efortului, ceea ce implica timpi diferiti de restabilire pentru diverse sisteme functionale. Datorita faptului ca, la ora actuala, sportivii se antreneaza de mai multe ori pe zi, cunostintele despre producerea oboselii si durata restabilirii sunt indispensabile pentru a asigura eficienta pregatirii.

_sesiunea de antrenament

Bibliografie:

[] Ciolca, S.,M., (2008), Fotbal. Curs de aprofundare, Bucuresti, Editura ANEFS

[] Cojocaru, V., (2007), Fotbal. Aspecte teoretice si metodice, Bucuresti, Editura Cartea Universitara

[] Motroc, I., (1994), Fotbal de la teorie la practica, Bucuresti, Editura Rodos

[] Radulescu, M., Cojocaru, V., (2003), Ghidul antrenorului de fotbal – copii si juniori, Bucuresti, Editura Axis Mundi

[] Teodorescu, M., S., (2010), Planificare/ monitorizare in antrenamentul copiilor si juniorilor, Bucuresti, Editura Discobolul