Preluarea mingii cu latul (6-8 ani)

 Preluarea mingii cu latul_1

Oprireapreluarea, reprezinta elementul tehnic care ofera jucatorului posibilitatea de a controla mingea la primirea acesteia, in afara situatiei cand jucatorul transmite mingea direct, acest ele­ment tehnic faciliteaza intrarea in posesia mingii, prin oprirea sau preluarea acesteia.

OPRIREA MINGII – se foloseste in momentul cand jucatorul se aliniaza in pozitie statica, sau este surprins de minge, fiind obligat sa o retina pana va decide actiunea urmatoare.

PRELUAREA MINGII – asigura continuitatea si dinamizarea fazei de joc, actionand asupra mingii prin modificarea directiei, traiectoriei si vitezei acestuia, in functie de cerintele momentului tactic. In raport eu diversitatea fazelor de joc, care se desfasoara in prezenta adversarului, in zone si spatii mai mult sau mai putin aglomerate, sau in criza de timp si spatiu, procedeele tehnice de preluare se pot efectua prin: amortizarea mingii, ricosarea mingii, contra-lovirea mingii.

Descrierea elementului tehnic:

Diversitatea procedeelor de oprire si preluare a mingii, precum si clasificarea acestora, rezulta din posibilitatea jucatorului de a actiona in mod variat asupra mingii. Folosirea unor portiuni sau suprafete ale corpului in contactul cu mingea, prin mecanisme biomecanice specifice acestora, in functie de traiectoria si directia de sosire si transmitere a mingii, ofera jucatorului o gama variata de procedee tehnice de maxima utilitate. In general intrarea in posesia mingii, prin procedeele de oprire sau preluare a mingii, reprezinta elementul tehnic folosit in mod frecvent in actiunile individuale, cand jucatorul intra in contact cu mingea. Conexiunea acestui element tehnic cu alte elemente si procedee tehnice specifice jocului, are loc in aproape toate actiunile individuale cu mingea, oferindu-le un caracter spontan si variat.

In conditiile si cerintele tactice ale jocului, algoritmii tehnici care insotesc procedeele de preluare, trebuie sa contribuie la dezvoltarea vitezei de joc.

Varietatea situatiilor oferite de fazele jocului solicita jucatorul care intra in posesia mingii, sa actioneze pentru:

  • a opri mingea pe Ioc, a prelua din alergare sau saritura;
  • a opri-prelua mingea venita din fata, lateral din spate;
  • a opri-prelua mingea care vine pe sol sau cu traiectorie diferita (semiinaltime, pe sus);
  • a efectua preluarea schimband directia spre inainte, lateral, oblic, sau inapoi.

In toate situatiile amintite, jucatorul are nevoie de deprinderi tehnice adecvate, prin care sa poata actiona eficient, cu atat mai mult cu cat actiunile sale au loc in conditii de adversitate, in criza de timp si pe spatii aglomerate.

Preluarea  mingii – si  prin  aceasta,  intrarea  in  posesia  ei,  este un element tehnic aparut ca o consecinta fireasca a lovirii mingii, intrucat orice pasa venita de la un coechipier sau adversar, in afara posibilitatilor de retransmitere directa, trebuie oprita sau preluata.

Prin acest element tehnic mingea intra in posesia jucatorului si ii da  posibilitatea  acestuia  de  a  continua  actiunea  de  joc.  Prin preluare se urmareste modificarea directiei, traiectoriei si vitezei mingii pentru a o putea utiliza cat mai convenabil.

Datorita cresterii vitezei de joc observam in cadrul acestui element tehnic doua posibilitati concrete si diferite de a intra in posesia mingii: oprirea mingii si preluarea mingii.

 

Oprirea mingii – este un element tehnic static in care jucatorul in momentul contactului cu mingea, o opreste dupa care isi continua miscarea intrerupta.

Preluarea mingii – este un element tehnic dinamic care consta in intrarea in posesia mingii din alergare, continuata imediat cu o alta actiune tehnica desfasurata si ea din miscare-alergare.

Cu toata importanta pe care o reprezinta oprirea mingii, nu se poate  spune  ca  ea  este  benefica  pentru dinamizarea jocului modern de fotbal. Prin aceasta afirmatie spun ca exagerata folosire a ei, fara nici o justificare tactica, nu favorizeaza dinamicitatea jocului.

La baza acestor doua metode de preluare stau doua legi mecanice bine cunoscute si anume: amortizarea si ricosarea; cu toate ca in ultimul timp au aparut preluarile prin „contralovire” ce rezulta dintr-o lovire amortizata a mingii. Varietatea procedeelor tehnice ale acestui element tehnic este foarte mare.

Preluarea mingii rostogolite cu partea interioara a piciorului (cu latul) (procedeu tehnic):

  • prima actiune a jucatorului este plasarea pe directia sosirii mingii;
  • piciorul de executie se orienteaza in asa fel incat suprafata viitoare de contact (latul) – sa ajunga in plan perpendicular pe directia de sosire a mingii;
  • contactul cu mingea se face printr-o amortizare  a  acesteia  pe suprafata interioara a piciorului, amortizare realizata printr-o miscare de cedare;
  • piciorul de sprijin este flectat din articulatia genunchiului si avansat spre linia mingii, uneori chiar depasind-o;
  • corpul este usor aplecat pe minge, pentru protejarea acesteia, cu bratele orientate asimetric si lateral pentru asigurarea echilibrului;
  • privirea urmareste succesiv mingea si apoi spatiul de joc.

Greseli frecvente:

  • piciorul care  executa  miscarea  nu  este  orientat  pe directia pe care urmeaza sa fie transmisa mingea;
  • rasucirea externa  redusa  a  piciorului  opunand mingii un plan oblic care-i da acesteia un efect lateral, actiune ce implica o noua incercare de preluare;
  • rigiditatea piciorului in momentul contactului cu mingea ceea ce implica o ricosare a mingii.

Utilizare tactica:

– la intrarea in posesia mingii;

– la schimbarea directiei de joc;

– pentru pregatirea transmiterii mingii sau a finalizarii.

Biomecanica preluarii cu latul:

Preluarea mingii cu latul se face cu aceeasi suprafata cu care se efectueaza lovirea cu latul. Luarea pozitiei fata de minge este identica ca si lovirea cu latul. Jucatorul se aseaza pe directia sosirii mingii, cu piciorul de sprijin flectat usor din genunchi si glezna. Umarul din partea piciorului de sprijin este adus putin inainte, iar membrul inferior de executie este rasucit din sold, bratele lateral. Miscarea de preluare incepe prin ducerea piciorului inainte, in intampinarea mingii, depasind linia piciorului de sprijin, astfel ca gamba sa formeze cu solul un unghi de aproximativ 45-500.

Articulatiile sunt relaxate, trunchiul putin aplecat inapoi, bratele lateral, iar privirea urmareste miscarea mingii. In momentul in care mingea ia contact cu partea interioara a piciorului, membrul inferior  este dus brusc inapoi din sold. Aceasta miscare trebuie sa fie tot atat de rapida ca viteza de sosire a mingii, iar contactul cu partea interioara a piciorului se prelungeste, in timp ce forta mingii scade prin amortizare pana la oprirea ei in fata piciorului.

 

Bibliografie:

[] Cernaianu, C., (2002), Fotbal. Manualul antrenorului profesionist, Editura RotehPro, Bucuresti

[] Cojocaru, V., (2002), Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregatirii, Editura Axis Mundi, Bucuresti

[] Motroc, I., Cojocau, V., (1998), Fotbal – curs de baza, Editura ANEFS, Bucuresti

[] Radulescu, M., Cojocau, V., (2003), Ghidul antrenorului de fotbal, Editura Axis Mundi, Bucuresti

[] Stanculescu, V., (1999), Ghidul antrenorului profesionist de fotbal, Editura Transilvania Expres, Brasov

Advertisements