Dupa ultimele studii, aproximativ din etapa a IV-a a fiecarui campionat, majoritatea echipelor incep sa joace cu jucatorii de rezerva (schimbati in repriza a II-a, introdusi in locul accidentatilor, al celor inlocuiti din motive de randament, etc.), fapt ce impune o mai mare atentie in pregatirea acestora.
In lumea fotbalului de performanta este recunoscut dictonul:
- „Un campionat este castigat de echipa care are cele mai bune rezerve”.
Pentru aceasta este nevoie de o strategie cu actiuni, ca de exemplu:
A.) Realizarea celor 4 grupe de jucatori, de aceasta data pentru rezerve:
- cati jucatori de superclasa sunt rezerve si de ce?
- cati jucatori de baza sunt rezerve si de ce?
- cati jucatori tineri pot sa joace in viitor la echipa I?
- cati jucatori „problema” sunt rezerve si ce masuri se pot lua pentru a-i folosi util?
B.) Organizarea pregatirii, din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ, a rezervelor pentru a avea o valoare constant buna si a putea juca in echipa de baza, prin actiuni cum ar fi:
- Duminica: antrenament complex – obligatoriu.
- Luni: antrenament complex – obligatoriu.
- Marti – Sambata: antrenamente cu jucatorii de baza.
C.) O pregatire individuala, de mare ajutor in mentinerea tonusului psiho-fizic-social al rezervelor:
- motivatia ca va juca in viitor;
- incercarea de a-i introduce in formatie in anumite locuri ale primei echipe;
- jocuri mai dese ce asigura o pregatire corespunzatoare pentru toti jucatorii.
Pentru cunoasterea echipei de baza si a rezervelor cu care lucram, fiecare antrenor trebuie sa aibe o conceptie exacta asupra a ceea ce face si in acelasi timp, cu ce mijloace practice.