Cinematica lovirii mingii cu siretul interior

In ultima vreme, cinematica de baza pentru lovirea mingii cu piciorul din punct de vedere bi-dimensional a fost si continua sa fie revizuita. Aceasta include examinarea pozitiilor – unghiurilor – viteza unghiulara si curbele de viteza in timpul executiei dar si cinematica lineara a articulatilor implicate.

In timpul fazei de pendulare-retragere a piciorului spre inapoi, viteza unghiulara este aproape de minim,  in timp ce viteza gambei este negativa, din cauza miscarii inapoi a gambei, spre deosebire de faza initiala de pendulare – ducere spre inainte a piciorului in care viteza unghiulara a coapsei este pozitiva. Lucru datorat miscarii instantanee a coapsei spre inainte, in timp ce gamba se deplaseaza inapoi (pana ce se atinge flexia maxima a genunchiului).

Piciorul isi continua miscarea spre inainte, viteza unghiulara a coapsei continua sa creasca ajungand la valoarea sa de varf, chiar inainte ca genunchiul sa se extinda.  In acest moment, viteza unghiulara a coapsei este egala cu cea a gambei si astfel rezulta o viteza zero la nivelul genunchiului. In timp ce genunchiul incepe sa se extinda, viteza unghiulara a coapsei scade, crescand liniar viteza unghiulara a gambei pana la impactul cu mingea.

La impactul piciorului cu mingea, viteza unghiulara a coapsei este aproape zero in timp ce piciorul si gamba ajung la maximul vitezei unghiulare si acceleratie zero.

Miscarile comune si pe segmente sunt rezultatul momentelor produse pe parcursul procedeului. Cercetarile privind cinetica in timpul lovirii mingii cu membrele inferioare s-au axat in principal asupra a 2 aspecte:

• magnitudinea momentelor exercitata in jurul articulatiilor membrelor inferioare
• secventa generatoare a “momentum-ului” in timpul loviturii.

In alta ordine de idei, discutand asupra aspectelor de caracteristici electromiografice, se pare ca, miscarile simple cat si cele complexe din timpul executiei sunt conduse de activitatea simultana a unui numar relative mare de muschi. Din punct de vedere anatomic, cativa dintre acesti muschi sau lanturi musculare, participa la miscari pe aceeasi directie dar in sensuri opuse (antagonistii). De cealalta parte, agonistii sunt muschii principali ce genereaza miscarea. In “echipa” cu ei se afla muschii sinergici, care ii asista in timpul miscarii.

Muschii antagonisti trebuie sa se relaxeze in timpul actiunii agonistilor, pentru ca miscarea sa se realizeze cu usurinta. Acest aspect este coordonat de catre sistemul nervos central prin intermediul reflexului de inhibitie reciproca. Antagonistii au si un rol protector, ei moduland forta contractiei agonistilor.

Si totusi, examinarea functiei muscuare ar trebui sa i-a in considerare mai multi factori cum ar fi:

• functia fiecarui muschi scheletic (biarticulari/ uniarticulari);
• tipul de actiune (excentric/ concentric);
• miscarea simultana a articulatiilor adiacente si a segmentelor si nu in ultimul rand, a timpului in care fiecare muschi este activat in timpul miscarii.

Viteza imprimata mingii depinde in mare masura de viteza piciorului la impact, cat si de calitatea mingii!

Acest mecanism de coliziune dintre picior si minge ar putea fi descris de urmatoarea formula propusa de Lees & Nolan in 1998:

Vminge = Vpicior x {[M x (1 + l)] / (M+m)]}

Vminge = viteza mingii

Vpicior = viteza piciorului

M = masa efectiva a piciorului ce loveste mingea

m = masa mingii

l = coeficientul de cedare / restituire a fortelor

O alta formula ce descrie viteza mingii dupa impact a fost dezvoltata de Bull-Andersen in 1999:

Vminge = [I x Vp, inainte x (1 + l)] / (I x mmingii x r2)

Vminge = viteza mingii

I = momentul de inertie e segmentului gamba-picior

Vp, inainte = viteza piciorului inainte de impact

l = coeficientul de cedare / restituire a fortelor

m = masa mingii

r = distanta dintre genunchi si central mingii

Precizia loviturii depinde de cat de repede jucatorul se apropie de minge. Viteza mingii este principalul indicator biomecanic al lovirii cu success, fiind rezultatul difersilor factori:

• tehnica de lovire a mingii;
• transferul optim al energiei intre segmente;
• viteza si unghiul de abordare;
• nivelul deprinderilor;
• sex (gen);
• membru dominant;
• maturitate;
• caracteristicile de impact;
• forta musculara;
• putere.

Cercetatorii au tras concluzia ca, atunci cand jucatorii sunt instruiti sa efectueze procedeul de lovire a mingii cu siretul interior cu viteza proprie de abordare, atunci loviturile sunt mai rapide si mai precise, spre deosebire de momentele cand sunt conditionati sa execute cu maximum din posibilitati.

Pentru o analiza mai detaliata, putem descompune actiunea in 6 faze:

• Apropierea fata de minge.
• Fortele plantare.
• Incarcarea membrului inferior ce urmeaza sa penduleze.
• Flexia soldului si extensia genunchiului.
• Momentul contactului cu mingea.
• Terminarea executiei urmata de ducerea piciorului spre inainte.

Actiune musculara in timpul pregatirii loviturii
Partea corpului	Actiune	Muschi
Trunchi	-Stabilizarea rotatiei spre dreapta	-abdominali; -psoas mare; -erectori spinali; -spinal postural;
Sold drept	-Extensie	-gluteu mare; -inschiogambieri (semitendinos, semi-membranos, biceps femoral);
Sold stang	-Extensie, rotatie si extensie excentrica	-gluteu  mijlociu ; -gluteu mic; -ischiogambieri; -adductor mare;
Genunchi drept	-Flexie	-ischiogambieri; -popliteu;
Genunchi stang	-Extensie excentrica	-cvadriceps femural;
Glezna dreapta	-Flexie plantara	-flexori plantari;
Glezna stanga	-Flexie plantara excentrica	-flexori plantari;
Umar stang	-Abductie	-deltoid medial; -deltoid anterior; -supraspinos.

Actiune musculara in timpul apropierii si lovirii
Partea corpului	Actiune	Muschi
Trunchi	-Stabilizare	-abdominali; -psoas mare; -erector spinal; -spinal postural;
Sold drept	-Rotatie interna / flexie	-tensor al fasciei lata; -cvadriceps femoral; -psoas mare; -iliac; -adductorii coapsei (magnus, minimus, brevis si longus);
Sold stang	-Extensie	-gluteu mare; -ischiogambieri;
Genunchi drept	-Extensie	-cvadriceps femoral;
Genunchi stang	-Extensie	-cvadriceps femoral;
Glezna dreapta	-Flexie plantara	-flexori plantari
Umar stang	-Adductie orizontala	-deltoid anterior; -biceps brahial; -pectoral.

Actiune musculara in timpul fazei terminale a executiei
Partea corpului	Actiune	Muschi
Sold drept	-Rotatie externa excentrica -Extensie excentrica -Abductie excentrica	-ischiogambieri; – gluteu mijlociu; -cvadriceps femoral; -piriform; -gluteu mare;
Genunchi drept	-Flexie excentrica	-ischiogambieri.