Musculatura dezvolta doua tipuri de activitate:
– statica;
– dinamica.
- ACTIVITATEA STATICA (de asigurare posturală):
Este rezultatul contractiei izometrice (statice) a grupelor si lanturilor musculare.
Contractia izometrica nu duce la scurtarea muschiului si nici la deplasarea unor segmente sau a corpului.
Contractiile musculare statice (izometrice) provoaca o oboseala musculara rapida, deoarece circulatia sanguina si limfatica este ingreuiata prin comprimarea constanta a vaselor sanguine si limfatice de catre fibrele musculare.
Activitatea musculara statica este de 3 feluri:
– de consolidare;
– de fixare;
– de mentinere.
a.) Activitatea statica de consolidare – se manifesta in cazul “pozitiilor de echilibru stabil” unde centrul de greutate se afla sub baza de sustinere. (Exemplu: pozitia atarnat si variantele ei). In aceste pozitii, grupele si lanturile musculare se opun fortelor de tractiune care au tendinta sa deplaseze suprafetele articulare una de alta, punand astfel in tensiune capsula articulara si ligamentele.
Forta de tractiune care actioneaza asupra lor, este cu atat mai mare, cu cat articulatia este mai aproape de baza de sustinere (bara fixa). Activitatea statica de consolidare solicita in acelasi timp grupele si lanturile musculare antagoniste.
Pozitiile de echilibru stabil pot fi folosite atat in kinetoterapie cat si in timpul antrenamentului sportiv cand se urmareste o crestere a fortei globale a grupurilor si lanturilor musculare.
b.) Activitatea statica de fixare (de echilibrare) – se manifesta in cazul “pozitiilor de echilibru instabil”.
In acest caz centrul de greutate al corpului se afla deasupra bazei de sustinere a corpului (exemplu: pozitia stand si variantele ei).
In acest caz, grupele musculare si lanturile musculare se opun fortelor care tind sa dezechilibreze corpul (fixandu-l in acea pozitie). Aceste pozitii determina aparitia unor forte de presiune intre suprafetele articulare care sunt cu atat mai mari, cu cat ingreuierea este mai importanta (purtarea de greutati in maini sau pe umeri).
Activitatea statica de fixare creste pe masura ce ne apropiem de baza de sustinere. Ea este influentata si de stabilitate. Astfel, daca “unghiul de stabilitate” (format de verticala centrului de greutate al corpului si de dreapta ce uneste centrul de greutate cu centrul bazei de sustinere) este mare, activitatea statica de fixare este mare si invers.
Pozitiile de echilibru instabil solicita concomitent grupe si lanturi musculare antagoniste si agoniste. Pozitiile “stand pe varfuri” si ” stand pe maini” necesita cea mai mare activitate statică de fixare.
Atat in activitatea statica de consolidare cat si in cea de fixare, forta de gravitatie actioneaza in lungul axei verticale a corpului aflat in echilibru stabil sau instabil.
c.) Activitatea statica de mentinere – se intalneste atat in pozitia de echilibru stabil cat si instabil. Cand corpul (sau segmentele sale) se afla in pozitii complexe, in care forta de gravitatie nu mai actioneaza in lungul axei verticale a acestuia, musculatura lupta impotriva fortei de gravitatie care incearca sa schimbe pozitia lui.
Caracteristica activitatii statice de mentinere este ca este realizata numai de grupe sau lanturi musculare agoniste. Datorita acestui fapt, grupele musculare agoniste pot fi antrenate selectiv in vederea cresterii calitatilor motrice, mai ales a fortei (prin folosirea pozitiei de ingreuiere). Avantajul cunoasterii grupelor si lanturilor musculare ce depun activitate statica de mentinere in anumite pozitii, este acela ca, prin contractii izometrice dirijate, “tintite”, se poate dezvolta forta acestor grupe necesare, in functie de specificul ramurii sportive.
- ACTIVITATEA DINAMICA:
Este rezultatul contractiei izotonice (dinamice) a muschilor. Contractia izotonica duce la scurtarea muschiului si la deplasarea segmentelor sau a corpului.
In timpul activitatii dinamice, muschiul efectueaza un lucru mecanic proportional cu forta si lungimea scurtarii. In cazul ei, circulatia sanguina si limfatica a muschiului sunt favorizate.
Activitatea dinamica este de două feluri:
– de invingere;
– de cedare.
a.) Activitatea dinamica de invingere (“contractie concentrica”). Este contractia in care muschiul se scurteaza, mobilizand oasele intr-o miscare concentrica, de apropiere. In acelasi timp, muschii antagonisti sunt intinsi, contribuind la franarea miscarii.
b.) Activitatea dinamica de cedare (“contractie excentrica”). Este contractia in care muschiul efectueaza miscarea prin cedarea progresiva a starii de contractie. In timpul acestei activitati, lungimea muschiului creste.
Exemplu: aplecarea inainte a corpului se realizeaza prin contractie de invingere a musculaturii peretilor abdominali sau prin contractie de cedare a musculaturii jgheaburilor vertebrale.
Aceeasi grupa musculara poate sa execute o miscare prin scurtare, dar si miscarea opusa, prin alungire. Deci, din punct de vedere biomecanic, denumirea de muschi flexori de exemplu, din anatomia functionala, devine improprie, deoarece acesti muschi pot efectua si miscarea opusa.
Bibliografie:
[] Buzescu, A., Scurtu, L., (1999), Anatomie si biomecanica, Editura ANEFS, Bucuresti
Pregatire fizica 